Societatea care administrează depozitul ecologic de deșeuri de la Stăuceni nu a scăpat de amenda uriașă încasată de la Garda de Mediu în urma deversărilor accidentale de levigat din toamna lui 2020. Amendată cu 50.000 de lei, societatea Diasil Service SRL Suceava a contestat sancțiunea în instanță, dar reprezentații firmei nu au mai reușit să-i convingă pe judecători să le anuleze amenda. Sentința definitivă a fost pronunțată săptămâna trecută, mai exact pe 5 mai, când, după un proces derulat la două instanțe – Judecătoria și Tribunalul Botoșani – Diasil a pierdut bătălia cu cei de la Comisariatul de Mediu. Singura reușită este că reprezentanții societății sucevene i-au convins pe judecători să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la excepţia de neconstituţionalitate cu privire la articolul în baza căreia a fost sancționată.
Obligaţii ignorate
În fapt, pe 19 octombrie 2020, comisarii de mediu au fost anunțați de reprezentanții Sectorului de Gorpodărire a Apelor Botoșani că societatea Diasil ar fi deversat, din groapa de gunoi de la Stăuceni, levigat neepurat, prin intermediul rețelei pluviale, direct în cursul de apă Burla. Cum operatorul nu a anunțat incidentul, deși avea această obligație prin intermediul autorizației integrate de mediu și a legislației de mediu în vigoare, comisarii de mediu au amendat firma suceveană cu 50.000 de lei.
„La data verificării amplasamentului, s-a constatat că din corpul depozitului se scurge levigat neepurat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale, și deversat prin intermediul unui colector din beton în sistemul de descărcare în trepte din elemente prefabricate din beton către canalul de desecare cu evacuare finala în pârâul Burla”, au arătat comisarii de mediu. În plus, bazinul tampon era plin cu levigat, acesta fiind pompat înapoi în corpul depozitului, în urma operațiunilor de nanofiltrare.
A doua zi, unda de poluare a ajuns în acumularea Sulițoaia, iar în zona de deversare a levigatului neepurat se simțea un puternic disconfort olfactiv. Cum persoanele juridice care administreză astfel de obiective au obligaţia, potrivit legii, să realizeze sisteme de automonitorizare şi de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce la pericole de accidente, comisarii de mediu au amendat societatea Diasil cu 50.000 de lei.
Diasil vrea să ia bani şi să aibă zero obligaţii
Deși accidentul ecologic a fost fără dubii, cei de la Diasil au contestat sancțiunea susținând, nici mai mult nici mai puțin, că reprezentanții Gărzii de Mediu – Comisariatul Județan Botoșani ar fi încadrat greșit fapta și că amenda a fost aplicată pentru o contravenție pe care ei nu ar fi comis-o. Astfel, în contestația depusă la instanță, operatorul a susținut că i se impută faptul că nu ar fi anunțat incidentul constând în deversarea de levigat, însă firma nu s-ar face vinovată de comiterea acestei contravenții, întrucât totul s-ar fi întâmplat din cauza capacității de captare mult prea mici a stației de epurare. Ba mai mult, cei de la Diasil au invocat că depozitul este proprietatea Consiliului Județean, care le-a predat stația de epurare având un bazin tampon de doar 600 mc, capacitate care este subdimensionată. Doar că instanța a analizat prevederile legii, autorizația de mediu integrată și a comparat totul cu acele concluzii ale comisarilor de mediu, la final apreciind că amenda a fost perfect legală, abaterea fiind încadrată corect, iar procesul verbal corect întocmit. Prin urmare, acțiunea Diasil a fost respinsă ca neîntemeiată, iar apelul a fost respins la rândul său ca nefondat.
Operatorul a scăpat de primele sancţiuni
Nu este pentru prima dată când cei de la Diasil generează accidente ecologice, după care dă vina pe Consiliul Județean, care, culmea, le-a pus la dispoziție, gratuit, întreaga investiție. Depozitul de deșeuri de la Stăuceni a fost realizat cu fonduri europene și presupunea tocmai respectarea tuturor normelor de mediu europene. Lucrările au început în 2012 și au durat aproape trei ani, costând peste 143 de milioane de lei, adică aproape 11 milioane de euro, aici fiind incluse și costurile pentru închiderea fostelor platforme de gunoi neecologice.
Depozitul a fost pus în funcțiune în 2016, dar după numai trei ani de la deschidere, în septembrie 2019, în incintă a izbucnit un incendiu masiv, pompierii având nevoie de două zile pentru a-l stinge. Focul ar fi izbucnit, potrivit pompierilor, din cauza autoaprinderii materialelor depozitate acolo, pe fondul inexistenței instalației de captare a gazului. Verificările făcute atunci au scos la iveală că operatorul ar fi început depozitarea deșeurilor din colțul opus față de cum fusese menționat în regulamentul de administrare a depozitului. Din acest motiv, apa pluvială rezultată în urma ploilor, care în mod normal trebuia dirijată printr-o serie de by-pass-uri direct în canalizare, a ajuns să se adune în corpul depozitului împreună cu levigatul din deșeuri. În plus, pentru a se evita montarea unei instalații de captare a gazelor, care era obligatorie la o anumită înălțime, operatorul ar fi întins deșeurile pe toată suprafața depozitului.
Atunci, administratorul depozitului a fost amendat cu 130.000 de lei, la mijloc fiind vorba de fapt de trei sancțiuni. Astfel, pentru că societatea nu a luat măsuri așa încât să nu apară incendii, comisarii de mediu au aplicat o amendă de 90.000 de lei. A doua sancțiune, o amendă de 40.000 de lei, a fost pentru că societatea nu a anunțat autoritățile de mediu privind apariția unui prim incendiu. Ultima sancțiune – un avertisment – a fost aplicată întrucât societatea nu ar fi realizat în termen măsurile stabilite de comisarii de mediu la controalele anterioare. Procesele verbale au fost contestate în instanță, magistrații transformându-le în avertisment.
CJ face toate mofturile operatorului, pe banii botoşănenilor
Și după incendiul din septembrie 2019, cei de la Mediu au trasat o serie de măsuri pentru intrarea în legalitate. Doar că în octombrie 2020 a urmat accidentul ecologic cu scurgerea de levigat. O lună mai târziu a urmat încă o verificare, de data aceasta de la Comisariatul General al Gărzii de Mediu, punându-se problema cantității prea mari de levigat din depozit. CJ a achiziţionat atunci o nouă stație de tratare cu osmoză inversă cu o capacitate de 150 de metri cubi, însă problemele cu levigatul s-au suprapus pe o altă situație la fel de gravă. Astfel, din cauza unor alunecări de teren care au apărut în adâncime, digul estic al celulei de depozitare a suferit o serie de tasări și fisuri. Garda de Mediu a dispus din nou luarea unor măsuri urgente pentru evitarea unui accident ecologic. Au urmat noi discuții între autoritățile județene, punându-se în discuție declararea situației de urgență, pentru consolidarea urgentă a digului. Din nou CJ a alocat banii necesari realizării lucrărilor, Diasil invocând faptul că societatea doar administrează groapa, iar toate investițiile trebuie realizate de CJ, acest lucru fiind stipulat inclusiv în contractul dintre cele două părți.
Reprezentanţii Diasil sunt foarte relaxaţi
Faptul că operatorul depozitului de la Stăuceni a primit o afacere la cheie, făcută cu bani europeni, la care când apar probleme dă vina imediat pe CJ, face ca reprezentanţii firmei să fie foarte relaxaţi chiar şi când situaţia este foarte gravă. La mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, când se punea şi problema închiderii depozitului din cauza riscului de accident ecologic, reprezentanţii firmei Diasil, care administrează depozitul de la Stăuceni, şi de la care ar fi pornit problemele, nu erau deloc îngrijoraţi.
La şedinţa Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în care se căutau soluţii, reprezentantul Diasil a întârziat, nu a luat cuvântul pentru a lămuri lucrurile, după care a început să vorbească la telefonul mobil în timpul ședinței, fapt ce l-a iritat la culme pe prefectul de atunci al județului, Dan Nechifor, care a răbufnit și a pus capăt ședinței.
