Sentința definitivă în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean (CJ), Florin Țurcanu, acuzat de fapte de corupție, a ajuns să fie amânată de la o săptămână la alta.
Judecătorii Curții de Apel Suceava, care ar trebui să decidă dacă acesta ajunge la închisoare sau scapă ca urmare a prescrierii răspunderii penale, parcă nu au curajul să scrie verdictul negru pe alb. Deși au anunțat încă din 19 octombrie deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii, sentința definitivă întâzie să apară.
Inițial, judecătorii trebuiau să se pronunțe pe 1 noiembrie a.c., doar că la termenul stabilit magistrații au amânat hotărârea pentru 4 noiembrie. Dar și atunci a urmat o altă amânare, pentru 8 noiembrie. Nu a fost să fie nici atunci, pentru că decizia a fost amânată pentru 17 noiembrie, iar mai apoi pentru 24 noiembrie. Ieri, însă, completul a venit cu o nouă amânare de pronunțare pentru 29 noiembrie. S-a ajuns astfel la o lună de amânări, interval în care alții ar fi scris o carte.
Zeci de termene doar în apel
De ce s-a ajuns la o asemenea situație, este greu de spus, pentru că instanța nu a venit cu vreo explicație. Este drept că magistrații sunt încă în termen întrucât, potrivit ultimelor reglementări în domeniu, hotărârea trebuie pronunțată la cel mult 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.
Cum dezbaterile s-au încheiat pe 19 octombrie, judecătorii mai au timp, însă și aceste amânări succesive nu se pot da decât în cazuri temeinic justificate. Iar această tergiversare vine pe un alt fond – deși era în apel, dosarul a avut nu mai puțin de 31 de termene de judecată (la care se adaugă cele şase amânări de pronunţare, deci 37 de înfăţişări şi amânări în total).
Era un timp suficient pentru magistrați să își facă o idee despre ceea ce se află în dosar și despre cum stau lucrurile. Asta mai ales că procesul de la Curtea de Apel Suceava a durat aproape doi ani și jumătate.
Şase ani de procese în total
Fost preşedinte al CJ Botoșani, Florin Ţurcanu a fost trimis în judecată în urmă cu mai bine de șase ani, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava. Principalul cap de acuzare a fost traficul de influență. Astfel, potrivit anchetatorilor, în perioada 2013 – 2014, Florin Țurcanu i-ar fi solicitat omului de afaceri Marcel Bîrsan, care administra societatea Cornell’s Floor SRL, să-i construiască o casă la marginea municipiului Botoşani, pe numele socrului său, promiţându-i în schimb că va interveni pe lângă angajaţii CJ şi o serie de primari aşa încât firmele lui să câştige o serie de licitaţii.
Casa ar fi fost ridicată pe numele socrului lui Țurcanu, Aristomel Anușca, prin intermediul unei firme paravan, Paltinul SRL, Marcel Bîrsan oferindu-i fostului preşedinte CJ şi o serie de bani pentru ca acesta să „plătească” facturile fictive emise. Afacerea a ieşit la iveală la finele lui 2015, când procurorii DNA au organizat mai multe percheziţii. În urma anchetei, Florin Ţurcanu a fost acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar socrul său pentru complicitate la spălare de bani.
Sechestru pe casă
În timpul procesului, Florin Ţurcanu a respins acuzaţiile şi a susţinut că întreaga construcţie ar fi fost realizată din banii familiei. Pe 29 ianuarie 2020, după un proces maraton, Florin Ţurcanu a fost condamnat în primă instanţă de Tribunalul Botoşani la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare.
Totodată, magistraţii i-au aplicat şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de patru ani. Din pedeapsă se scădeau însă zilele petrecute în arest preventiv şi în arest la domiciliu, adică aproape un an, de la 22 martie 2016 la 3 martie 2017.
În schimb, socrul său, Aristomel Anuşca, a fost achitat, judecătorii apreciind că faptele nu au fost comise cu vinovăţia prevăzută de lege. Magistraţii au dispus confiscarea specială a sumei de 260.306,16 lei, adică valoarea casei şi a celelaltor bunuri primite de Ţurcanu pentru traficul de influenţă. În acest sens, magistraţii au menținut sechestrul aplicat pe teren şi pe casa de pe Aleea Pajiştei.
Fostul şef al CJ are deja o condamnare
Doar că între timp, Curtea Constituțională a decis că prescrierea specială a faptelor penale nu a operat în perioada 2018 – 2022, din motive de neconstituționalitate. Prin urmare, nu este exclus ca faptele imputate fostului președinte al CJ Botoșani să se fi prescris, din cauza trecerii timpului. Altfel spus, nu este exclus ca un alt motiv al amânărilor succesive în pronunțarea sentinței să fie și această eventuală prescriere a răspunderii penale.
O eventuală condamnare a lui Țurcanu în acest dosar instrumentat de procurorii anticorupție ar echiva însă cu o pedeapsă cu executare în regim de detenție. Asta pentru că, în decembrie 2014, Florin Țurcanu a mai fost condamnat definitiv la şase luni închisoare cu suspendare pentru fals şi uz de fals. Atunci, el a fost trimis în judecată pe motiv că, în perioada iunie-iulie 2009, imediat după ce a preluat conducerea organizaţiei judeţene a PNL Botoşani, a semnat în fals o serie de hotărâri prin care mai mulţi membri ai organizaţiei au fost excluşi din partid, pentru ca persoanele agreate să ajungă să ocupe fotoliile de consilieri.
Denunţat, el a fost găsit vinovat şi condamnat. De altfel, din cauza acestei condamnări, Florin Ţurcanu a pierdut funcţia de preşedinte al CJ.
