marți, iunie 25, 2024
AcasăLocalBotoşăneni sacrificaţi militar în cazul unei invazii

Botoşăneni sacrificaţi militar în cazul unei invazii

Pe 29 februarie a acestui an, un aparat de zbor s-a prăbușit în satul Mănăstireni, comuna Unțeni, eveniment care a scos la iveală deficiențele grave ale sistemului de apărare națională. Incidentul a subliniat incapacitatea structurilor militare de a reacționa prompt și de a proteja teritoriul național, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la securitatea aeriană și terestră a României.

Conform relatărilor „Monitorului de Botoșani”, aparatul de zbor a fost observat de un localnic, care a sesizat autoritățile. Abia după această sesizare, Ministerul Afacerilor Interne a cerut sprijinul Ministerului Apărării Naționale (MapN) pentru investigarea incidentului. Ministerul a confirmat prăbușirea și a specificat că era vorba de un aparat de zbor fără pilot, de mici dimensiuni, provenit cel mai probabil din Ucraina. Specialiștii MapN și ai altor instituții din Sistemul Național de Apărare au investigat aparatul, concluzionând că acesta era de proveniență civilă și nu avea echipamente militare la bord. Deși nu a fost un incident militar, cazurile de acest tip demonstrează vulnerabilitatea infrastructurii de apărare, mai ales în contextul conflictului armat din Ucraina.

Deficiențe în structura militară locală

Situația este agravată de lipsa unei prezențe militare semnificative în județul Botoșani. Oficial, numărul militarilor dislocați în zonă este un secret de serviciu, însă estimările sugerează că nu depășesc 1.000 de militari profesioniști. Cea mai mare structură este Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” Iași. La evenimentele oficiale, nu participă mai mult de 5 plutoane de militari, ceea ce indică un număr redus de personal activ.

În trecut, județul Botoșani găzduia mai multe unități militare importante. De exemplu, Brigada 33 Mecanizată, transformată ulterior în Centrul 33 Instrucţie şi Depozitare, a redus drastic numărul militarilor. Alte unități, precum UM 01581 din Dorohoi, au fost desființate, iar terenurile au fost reutilizate pentru construcția de supermarketuri. Compania 207 Radiolocație din Ionășeni-Trușești, cu un personal redus sub 100 de militari, marchează o altă reducere semnificativă a capacității militare.

Situația apărării naționale

Conform Globalfirepower, România ocupă locul 47 în lume din 145 de state, cu un index de 0,7735. Forțele terestre române numără 43.000 de militari, forțele navale 7.150, iar forțele aeriene 10.700. În total, personalul activ, rezerviștii și forțele paramilitare ajung la 132.000 de militari. În prezent, România dispune de 681 de tancuri, 30 de avioane de vânătoare, 11 aeronave de transport și 61 de elicoptere. În domeniul naval, România deține trei fregate, șapte corvete și trei nave de patrulare.

Deși aceste cifre par semnificative, ele nu reflectă distribuția geografică a forțelor, care este concentrată în sudul și vestul țării, lăsând zona Moldovei vulnerabilă. Scutul antirachetă de la Deveselu, inaugurat în 2016, este ineficient pentru o treime din județul Botoșani, acoperind doar parțial zona de vest, sud și sud-vest a județului.

Sacrificarea regiunii Moldovei

Neglijarea strategică a Moldovei este confirmată de istorici și analiști militari. Mihai Chiper, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, subliniază că Moldova a fost sacrificată din punct de vedere strategic de București. Regiunea a fost lăsată fără infrastructură militară critică, drumuri și poduri, într-o schemă planificată încă dinaintea Primului Război Mondial.

De altfel, strategia de apărare a României se concentrează pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați, construită între 1883-1885, considerată încă esențială în caz de agresiune. Această abordare învechită lasă Moldova expusă, iar istoricul Dorin Dobrincu avertizează că actuala strategie este „o invitație la invazie”. El subliniază lipsa marilor unități militare capabile să apere frontiera de est.

„Nu avem, nimic legat de bazele militare. Nu există în Moldova niciun soldat NATO. Nu există mari unități române capabile să apere frontiera. Avem la Iași doar o brigadă motomecanizată și aceasta depinde de divizia de la Cluj. Nu mai avem mari unități de tancuri. Avem flotile la Bacău, avem o structură suport și atâta tot. Gândiți-vă că se vorbește numai de baza de la Kogălniceanu, un adevărat oraș NATO, în care vor veni probabil 10.000 militari. Nu avem așa ceva aici. Avem doar scutul anti-rachetă de la Deveselu, acolo sunt interese dincolo de România, interese americane, interese NATO, o scară mult mai amplă. Dar rachetele Himars sunt cantonate la Focșani. Adică exact pe linia cu poarta Focșanilor. Nu avem nici o bază în care se vină noile avioane F-16. Sunt dincolo de Carpați”, arată istoricul  Dorin Dobrincu.

Nevoia de investiții în infrastructură

Problema infrastructurii militare și civile este crucială pentru capacitatea României de a se apăra. Phillip Petersen, președintele Centre for the Study of New Generation Warfare, subliniază că România trebuie să investească masiv în infrastructura rutieră și feroviară pentru a asigura mobilitatea trupelor NATO în cazul unui conflict.

Într-un studiu de mobilitate militară publicat în 2021, s-a evidențiat că trupele NATO ar întâmpina dificultăți majore în a ajunge rapid în zona Moldovei din cauza lipsei infrastructurii. Scenariul de război analizat la Academia Forțelor Terestre din Sibiu a arătat că, fără susținerea Alianței, forțele armate ale României ar fi învinse de Rusia încă din prima zi de conflict.

Incidentul din Unțeni și analiza vulnerabilităților apărării naționale scot în evidență necesitatea reevaluării strategiei de apărare a României. În contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice din regiune, este imperativ ca România să își consolideze prezența militară în zona Moldovei și să investească în infrastructura critică pentru a asigura mobilitatea și eficiența forțelor armate. Fără aceste măsuri, securitatea națională rămâne precară, iar regiunea Moldovei continuă să fie un punct vulnerabil pe harta strategică a României. Investițiile în infrastructură și reconfigurarea forțelor militare sunt esențiale pentru a proteja teritoriul național și a garanta securitatea cetățenilor în fața amenințărilor externe.

 

Deja ai votat!
Botoșani
cer senin
17.7 ° C
17.7 °
17.7 °
89 %
3kmh
1 %
mar
24 °
mie
27 °
joi
28 °
vin
29 °
sâm
30 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

În oraşul plin de verdeaţă şi gropile sunt semnalizate eco.

EDITORIAL

Dușul rece de sâmbătă seara, mă refer la înfrângerea fără drept de apel a naționalei de fotbal, ne-a arătat scurt și cuprinzător, în mai puțin...

EPIGRAMA ZILEI

Orice nebun sau politician Are-o deficiență la ... bostan : Primul stă rău cu uzul rațiunii Iar celălalt cu-auzul ... națiunii! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...