Unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone, feteasca neagră este printre cele mai renumite din ţară.
Viticultura românească are o tradiție multimilenară, care se datorează, în mare parte, și condițiilor favorabile de climă și de sol. Diversitatea acestora permite cultivarea unei largi palete de soiuri și, prin urmare, obținerea unor vinuri de calitate. Pe plan internațional, vinurile roșii românești se bucură de o apreciere superioară celor albe, ponderea cea mai mare în plantațiile pentru vinuri roșii revenind unor soiuri de primă mărime. Este vorba despre Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot și Pinot noir.
Vechi de pe vremea dacilor
Fetească neagră, considerat de specialiști „rubinul vinurilor românești”, este unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone, fiind cultivat doar în spațiul românesc de peste 2.000 de ani. S-a născut dintr-o selecție populară din vița sălbatică de pădure, cultivată de daci între Carpați și Nistru. Mai exact, se pare că acest soi își are originea pe valea râului Prut, în jurul localității Uricani din județul Iași, unde s-au găsit semințe datând din acea perioadă. Soiul însă s-a extins, treptat, din podgoriile din Moldova (județele Galați, Vrancea și Vaslui) către podgorii mai însorite, cum ar fi Cotești, Dealu Mare, Ştefănești-Argeș și în județul Mehedinți, unde, condițiile termice superioare au contribuit la obținerea unor vinuri de înaltă calitate. În aceste noi condiții de climă și de sol, Feteasca neagră a ajuns chiar să depășească calitativ, în anii favorabili culturii, vinul obținut din soiul francez Cabernet Sauvignon, considerat „regele vinurilor roșii”. În prezent, Feteasca neagră este cultivată de către majoritatea cramelor românești din Moldova (Cotnari, Crama Gârboiu, Senator Wine), din Dobrogea (Murfatlar, WineRo), din Muntenia (Domeniile Săhăteni, Vinarte, LaCerta Winery, SERVE, Davino, Domeniile Dealu Mare Urlați, Crama Basilescu, Cramele Halewood, Valea Călugărescă etc.), din Oltenia (Domeniile Sâmburești, Agricola Stirbey, Domeniul Coroanei Segarcea, Crama Oprișor etc.), din Transilvania (Crama Liliac și Nachbil) și din Banat (Cramele Recaș și Petro Vaselo).
Fetească neagră este unul dintre puținele soiuri dacice care mai există astăzi în cultură. Acest fapt se datorează și rezistenței mari la ger și la secetă, cât și calității superioare a vinurilor roșii obținute. Fetească neagră a fost cunoscut în popor și sub denumirile „Poama fetei neagră”, „Păsărească neagră”, „Coada rândunicii”. În prezent, este considerat de unii specialiști drept „port-drapelul vinurilor roșii românești”.
Soi pretenţios la cultură
Strugurii sunt de mărime mijlocie, au o formă cilindrică sau cilindro-conică, regulată, boabele sunt de formă sferică, așezate des pe ciorchine. Pielița are o grosime mijlocie, de culoare roșu-închis, aspect negru-albăstrui, acoperită cu pruină, cu pulpă zemoasă, necolorată. Soiul dă producții de aproximativ 8-10 t/ha, dar este pretențios la tehnologia de cultură. Ajunge la maturitate deplină în cea de-a doua parte a lunii septembrie, acumulând 200-220 g/l zaharuri. Tăria alcoolică a vinului este de 12-12,5% vol. În cazul în care strugurii sunt recoltați mai târziu, pot ajunge până la 260-270 g/l zaharuri, iar vinul poate ajunge la o tărie alcoolică de până la 14% vol.
În general, vinurile de Fetească neagră sunt seci, dar se pot obține și vinuri demiseci sau chiar demidulci.
Vinuri care câştigă prin învechire
Vinul de Fetească neagră prezintă o culoare roșie-intensă cu nuanțe rubinii, are o aromă specifică, care amintește de cea a coacăzelor negre. Are un caracter olfactiv discret, iar gustul aduce ușor cu cel de mure, fiind echilibrat, consistent și viguros, de o aciditate potrivită, specifică soiului.
Din punct de vedere calitativ, vinul obținut din Fetească neagră câștigă mult prin maturare în butoaie de lemn, de până la doi-trei ani, sau prin învechire în sticle, de până la 10 ani. Reputatul oenolog prof. Viorel Stoian susținea că „vinul de Fetească neagră are un caracter olfactiv discret, dar foarte specific, ceva care sugerează mirosul de prune uscate”. „Când vinul este mai vechi apar și ușoare nuanțe de scorțișoară”, a mai spus Viorel Stoian.
Merg bine cu vânatul
În ceea ce privește asocierea vinurilor cu mâncarea, trebuie să se țină cont de o serie de factori care să le armonizeze. Astfel, trebuie să ținem cont, în primul rând, de felurile de mâncare, de succesiunea acestora, care necesită o anumită ordine a tipurilor de vin, de natura evenimentului (masă de Crăciun, de Paște, nuntă etc.), de anotimpul în care ne aflăm etc. De regulă, vinurile roșii însoțesc fripturile sau preparatele pe bază de carne. Astfel, antreurile pe bază de afumături și mezeluri, pastrama de oaie, fripturile pregătite la grătar, tocănița din carne de porc cu sos picant, sărmăluțele în foi de varză sau de viță, ardeii umpluți, fripturile de vânat sau de miel la tavă, pregătite îndeosebi în sezonul rece, se armonizează foarte bine cu vinurile roșii, printre care și cu Fetească neagră.
Vinurile Fetească neagră se servesc, de obicei, la o temperatură de 14-15°C.
