O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Este unul dintre cele mai valoroase soiuri de struguri româneşti, cu rădăcini milenare.

 

Feteasca albă deţine cele mai mari suprafeţe în viticultura românească, alături de Feteasca regală, un soi mult mai nou.

În prezent, se cultivă în majoritatea podgoriilor, îndeosebi în Moldova şi în Transilvania, fiind bine adaptat condiţiilor de climă din ţara noastră.

În Moldova, îl găsim în podgoriile Cotnari, Odobeşti, Coteşti, Panciu, Vaslui, Covurlui; în Muntenia: la Dealul Mare şi la Ştefăneşti-Argeş; în Transilvania: la Alba, Târnave, Sebeş, Aiud, Lechinţa; în Crişana şi Maramureş: la Diosig şi Silvania. Este un soi cu o largă răspândire în România, ocupând o suprafaţă de peste 10.000 ha.

 

Soi cu o tradiţie milenară

 

În privinţa originii acestui soi, specialiştii şi-au exprimat mai multe păreri. Una dintre variante ar fi că Feteasca albă ar fi fost obţinută în Moldova, printr-o meticuloasă selecţie populară, din soiul Fetească neagră, încă de pe vremea dacilor. O altă variantă este cea conform căreia soiul ar fi fost adus în Transilvania din Germania şi Boemia.

Alţi specialişti presupun că este vorba despre un soi roman, originar din Spania şi adus în Dacia de coloniştii lui Traian. Indiferent pe care dintre aceste variante o luăm în considerare, cert este faptul că Feteasca albă este un vechi soi românesc, cu o tradiţie milenară pe meleagurile noastre.

Este cultivat şi în alte ţări viticole europene, cum ar fi Ungaria, unde poartă denumirea de Leanyka, în Republica Moldova, în Ucraina sau în Germania.

În Moldova şi în Transilvania, soiului Fetească albă i se mai spune Păsărească albă sau Poamă păsărească, din cauza faptului că, la maturare, strugurii săi erau preferaţi de păsări.

Pe de altă parte, Feteasca albă poartă şi numele populare Poama fetei şi Fetişoară, denumiri care fac trimitere la delicateţea şi la dulceaţa deosebite ale strugurilor. Feteasca albă este menţionată de la întemeierea vestitelor podgorii din Moldova (Cotnari, Odobeşti), descrise de Dimitrie Cantemir, iar în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea, a apărut mai târziu.

 

Caseta 1

Vin de fineţe

 

Soiul Fetească albă se caracterizează prin faptul că are o perioadă scurtă de vegetaţie, fiind numit de specialişti „soi de zile lungi”, adică de zile calde.

De obicei, strugurii se maturează în luna septembrie. Strugurii sunt cilindro-conici, adesea uniaripaţi, cu boabe mici, dese, având punctul pistilar evident, cu o culoare verde-gălbui rumenită, care, la maturare, au o formă sferică. Feteasca albă are o mare putere de acumulare a zaharurilor în struguri.

Vinurile obţinute din Fetească albă sunt, de regulă, seci, dar pot fi şi demiseci sau demidulci, cu un conţinut echilibrat în alcool, având o tărie de 11,5-12% vol.

Este un vin de o fineţe deosebită, catifelat, cu un gust echilibrat şi delicat.

Prezintă o aromă caracteristică ce aminteşte de cea a fagurilor de miere. Vinul tânăr de Fetească albă are o aromă secundară de fermentaţie foarte plăcută. În unele zone, în funcţie de condiţiile climatice, vinurile se lasă la învechire, fie prin maturare în butoaie de stejar, fie prin învechire la sticle, dobândind astfel o aromă asemănătoare cu cea a fructelor uscate şi o culoare care trece de la galben-verzui la galben-auriu. Vinurile de Fetească albă obţinute în zonele mai răcoroase prezintă o aciditate mai ridicată, iar din ele se pot obţine spumante de o calitate deosebită.

Vinul de Fetească albă se bucură de aprecierea unor reputaţi specialişti români. Astfel, academicianul Gherasim Constantinescu aprecia vinul de Fetească albă de Lechinţa şi Teaca având „o aromă plăcută, nu pregnantă, dar fructuoasă, plină de generozitate şi fineţe, cu o aciditate moderată. Este un vin de tip reductiv şi demisec sau chiar dulce, având culoarea galben-verzuie, chiar aurie, bogată în reflexe, aroma amintind de parfumul florilor de viţă”. Vinul de Fetească albă de Bucium este „un vin năvalnic, mai fin, amintind de mătasea de porumb. Feteasca de Bucium este un vin spiritual şi muzical, mai zburdalnic decât toate celelalte vinuri albe din această podgorie”.

Academicianul Valeriu D. Cotea susţinea că: „Feteasca albă se impune printre cele mai bune vinuri albe ce se produc în podgoria Odobeşti. Impresionează mai ales prin aroma sa specifică, fină, deosebită de a altor vinuri, prin buchetul său armonios, discret, sugerând ideea de vin afrodisiac. De altfel, mulţi compară calităţile sale cu cele ale unei fete, ajunsă la vârsta formelor frumoase, de unde probabil şi denumirea de fetească. Pentru a nu-i pune la îndoială calitatea şi pentru a zăbovi cât mai mult în preajma lui, se cere ca vinul Fetească albă de Odobeşti să fie suficient de sec şi nu prea bătrân”. „Aroma discretă a florilor de viţă ce îl însoţeşte oriunde şi gustul său suav îi dau totdeauna o notă originală, inconfundabilă”.

 

Se asociază cu diverse mâncăruri

 

În ceea ce priveşte asocierea vinurilor cu mâncărurile, vinurile seci, printre care şi cele de Fetească albă, sunt recomandate pentru gustările servite la începutul mesei, fie calde sau reci (ficăţei de pasăre cu ciuperci, bulete de creier, pateuri mici cu brânză, chifteluţe, roşii umplute cu salată de vinete, ardei umpluţi cu pastă de brânză, piftie, icre, brânzeturi, măsline, mezeluri, cârnăciori etc).

La antreurile care apar în meniu după gustare sau supă, după preparate din peşte şi sunt constituite din paste făinoase (spaghete), pizza, sufleuri de legume şi brânzeturi, drob de miel, ficat, creier, se recomandă vinurile albe demiseci, printre care şi cele de Fetească albă. De asemenea, acestea se asociază foarte bine cu preparate din peşte, pui, cu aperitivele din brânză proaspătă şi cu fructele de mare.

În general, vinurile albe sunt preferate în anotimpurile de vară şi de toamnă, când meniurile sunt preparate cu multe legume proaspete şi carne albă de pasăre, mâncăruri pe bază de peşte, brânzeturi. Acestea sunt mai uşoare şi răcoritoare, datorită acidităţii.

 

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...