O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Râul Cacaina, are potrivit istoricilor o importanţă deosebită pentru târgul Botoşani, acesta fiind una dintre singurele surse de apă pentru oamenii locului.

 

– Sorin RUSU

 

Râul Cacaina este unul dintre cele mai vechi cursuri de apă din Moldova. Atestat documentar la începutul secolului al XV-lea, acesta trecea chiar prin mijlocul târgului Botoşani, prin marginea vestică a Centrului Vechi.

În urmă cu mai bine de un secol, râul a dispărut, odată cu un pod de piatră care-l traversa, ridicat în timpul domniei lui Mihail Sturdza.

 

Oraş construit în jurul râului

 

Vechea biserică armenească „Sf. Maria”, de pe fosta uliţă din cartierul armenilor din Botoşani, despre care unii istorici cred că a fost ridicată la 1350, arată că vechiul târg al Botoşaniului, a fost locuit încă din secolul al XIV-lea, fiind unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, mai vechi chiar decât statul medieval Moldova. Descoperirile arheologice, uliţa armenilor, centrul comercial al oraşului şi mai apoi „zona industrială” a târgului medieval, plină de cuptoare de reducere a minereului, dar şi de cuptoare pentru olărit, se aflau în apropierea unui râu.

Mai mult decât atât, se bănuieşte că vechiul oraş medieval a fost ridicat pe malurile acestui râu, acesta reprezentând principala sursă de apă, fiind alimentat de numeroase pâraie subterane. Nu este cunoscută denumirea râului medieval, dar se presupune că Târgul Doamnei, aşa cum mai era cunoscut Botoşaniul în Evul Mediu, fiindcă avea o curte domnească locuită de soţiile şi fiicele domnitorilor Moldovei, dar şi fiindcă le asigura veniturile, era amplasat pe malurile acestui râu vechi şi misterios. Era străbătut de punţi din lemn şi cel mai probabil era străbătut cu luntrea, fiind considerat un râu domnesc la fel ca şi târgul.

Specialiştii bănuiesc acesta că străbătea o porţiune din Calea Naţională de astăzi, şerpuind până în apropierea bazarului. Istoricii cred că acesta reprezenta principala sursă de alimentare cu apă atât pentru animale, cât şi pentru nevoile industriale. În orice caz, deservea hanurile armeneşti, la care trăgeau negustori mânând cirezi întregi de vite, oi sau caravanele cu mărfuri aflate în trecere, Botoşaniul fiind principalul popas din nordul Moldovei pe drumul ce lega Marea Neagră de târgurile Poloniei şi de Marea Baltică.

 

Pârâul Cacaina

 

Nu se ştie mai nimic de evoluţia râului medieval, care străbătea târgul Botoşanilor. Punţile din lemn nu au mai rămas, sau dacă s-au conservat în solul mlăştinos sigur au fost înghiţite de fundaţiile blocurilor ridicate în perioada comunistă sau de asfaltul carosabilului. Se ştie doar că odată cu trecerea anilor debitul râului s-a micşorat considerabil, ajungând un simplu pârâu, care străbătea târgul Botoşaniului. „Pârâul trecea pe lângă actualul Teatru „Mihai Eminescu”, pe Calea Naţională, şi se termina într-o zonă mlăştinoasă în zona intersecţiei din apropierea bazarului. Acest pârâu a existat cu siguranţă, este atestat din punct de vedere istoric”, spune istoricul botoşănean Gheorghe Median.
Debitul râului a scăzut şi s-a înmlăştinit şi din cauza locuitorilor târgului. „În acest pârâu erau deversate numeroase deşeuri, mai ales de la casele situate pe malul acestuia. Era un curs de apă deja insalubru”, adaugă Gheorghe Median.

Mai mult decât atât, în special în secolele XVIII-XIX, când populaţia a crescut, iar oraşul a început să se dezvolte, malurile au început să fie intens locuite, în râu fiind deversate toate dejecţiile de la toaletele improvizate pe malul apei. Tocmai de aceea, vechiul râu medieval, redus la un simplu pârâu, a fost numit, „Cacaina”. De altfel, aşa a ajuns să fie cunoscut şi în documente.

 

Podul de piatră al lui Sturdza

 

Peste pârâul Cacaina, la începutul secolului al XIX-lea, a fost ridicat şi un pod de piatră. Mai precis în momentul în care locuitorii târgului Botoşani au cerut domniei modernizarea străzilor şi drumurilor.

Documentele arată că domnitorul a comandat şi construirea unui  pod de piatră care să treacă peste pârâul Cacaina, vechiul râu domnesc din târgul Botoşanilor. „A fost ridicat un pod de piatră peste pârâu, dar şi o construcţie din piatră care să acopere asanând mlaştina care se forma la capătul cursului de apă”, arată istoricul botoşănean.

Podul de piatră a dispărut fără urmă, în locul acestuia fiind ridicat în perioada comunistă un restaurant care se numeşte „Pod de piatră”. Astăzi doar firma restaurantului, localul şi intersecţia din apropiere, mai aduc aminte de existenţa acestui pod.

 

Groapa de gunoi a oraşului

 

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, pârâul Cacaina, ajunsese o groapă de gunoi a oraşului. Era insalubru, se mlăştinea din cauza deşeurilor şi deja ameninţa sănătatea locuitorilor. Pierzându-şi statutul de târg al doamnei, nimeni nu s-a mai străduit să cureţe şi să colmateze fostul râu medieval. Primarul de origine armeană, Ilie Ciolac a dispus asanarea Cacainei, în anul 1890. În acel moment, vechiul râu a dispărut, lipovenii fiind cei care au cărat pământul, astupându-l.

Pânza freatică rămasă sub construcţii avea să dea însă bătăi de cap la construirea blocurilor de mai târziu şi celorlalte lucrări de infrastructură. Un exemplu îl constituie blocurile din partea dreaptă a Teatrului „M. Eminescu”, dar şi clădirea teatrului; de exemplu, la blocul de opt etaje, la parterul căruia se află Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, a fost nevoie să se sape până la minus 15 metri, pentru a se putea găsi pământ stabil, necesar susţinerii construcţiei. De asemenea, pânza freatică rămasă, a dat bătăi de cap mereu administraţiei municipiului, inundând în timpul ploilor torenţiale, mare parte din intersecţia situată în apropierea restaurantului de astăzi „Pod de Piatră”. Prin lucrări de modernizare repetate, revărsările din subteran, care aminteau de existenţa fostului râu, au fost stăvilite printr-o serie de reabilitări comandate de Primăria Botoşani.

 

 

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...