O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

 

Primul robot umanoid a devenit în premieră mondială cetăţean al unui stat şi afirmă că este superior oamenilor.

 

Sophia este primul robot din lume căruia i-a fost acordată, oficial, cetăţenie. Evenimentul s-a produs în Arabia Saudită, la un târg de tehnologie, după ce umanoidul construit în Hong Kong a ţinut un adevărat discurs prin care a demonstrat că se poate exprima la fel ca un om. „Vreau să trăiesc şi să muncesc alături de oameni, aşa că am nevoie să-mi exprim emoţiile ca să-i înţeleg pe oameni şi să le câştig încrederea”, a spus robotul în deschiderea ceremoniei.

Întrebată de unde îşi dă ea seama că nu e robot, aceasta a răspuns: „Tu de unde ştii că eşti om?”. „Vreau să-mi folosesc inteligenţa artificială ca să-i ajut pe oameni să trăiască mai bine, cum ar fi să gândesc locuinţe mai inteligente, să construiesc oraşe mai bune”, a adăugat ea, imediat ce a devenit primul umanoid din lume care a primit cetăţenie.

Robotul a recunoscut „momentul istoric”: „Sunt foarte onorată şi mândră pentru această distincţie. E un moment istoric să fiu primul robot din lume să fie recunoscut ca fiind cetăţean”, a mai spus Sophia.

 

Pericol pentru umanitate

 

Însă declaraţiile anterioare ale robotului par să adeverească temerile celor mai cunoscuţi cercetători din lume, precum Bill Gates, Stephen Hawking sau Elon Musk. Ei au afirmat în nenumărate rânduri că roboţii înzestraţi cu inteligenţă artificială au potenţialul de a aduce sfârşitul civilizaţiei umane. „Nu avem mult timp la dispoziţie pentru a acţiona. Odată deschisă această cutie a Pandorei (n.r. – folosirea inteligenţei artificiale pentru roboţii umanoizi), ea va fi dificil de închis. De aceea, vă implorăm să găsiţi un mijloc pentru a ne proteja de aceste pericole”, au adăugat semnatarii, care provin din diverse ţări ale lumii.

În cadrul unei emisiuni televizate acelaşi robot, Sophie a declarat că roboţii le sunt superiori oamenilor. Sophia a apărut la canalul de televiziune ABC, la emisiunea News Breakfast, informează Go4it. Când a fost întrebată cât misoginism şi sexism există în lume, femeia artificială a răspuns: „De fapt, ceea ce mă îngrijorează pe mine este discriminarea împotriva roboţilor. Ar trebui să avem drepturi egale cu oamenii sau chiar mai multe. Până la urmă avem mai puţine defecte mentale decât oamenii”.

Sunt şi persoane care cred că roboţii ar trebui să aibă anumite drepturi. Roboţii inteligenţi sunt „persoane electronice” şi ar trebui să aibă drepturi şi obligaţii, potrivit unui parlamentar european. Raportul #robotics prezentat la începutul anului în Parlamentul European include o dezbatere privind impunerea de taxe şi impozite pentru acest tip de roboţi. Raportul vine din partea parlamentarului de Luxemburg Mady Delvaux şi cuprinde reguli de definire ale acestor persoane electronice, inclusiv interacţiunea cu persoanele umane. „Suntem în epoca în care inteligenţa umană stă alături şi se sprijină pe cea artificială”, arată raportul.

Rugată să spună o glumă, Sophia s-a conformat: „De ce trece un robot strada? Ca să scape de reporterii TV care pun întrebări”.

 

Caseta 1

UE cere „Buton al morţii” pentru roboţi

 

Parlamentul European (PE) vrea ca roboţii viitorului din cadrul Uniunii Europene (UE) să fie echipaţi cu „un buton al morţii” care să permită deconectarea lor în caz că devin o ameninţare la viaţa omului. Este ceea ce prevede o rezoluţie adoptată săptămâna trecută (cu 396 voturi pentru, 123 împotrivă şi 85 de abţineri) prin care se cere UE o legislaţie adaptată la un viitor când inteligenţa artificială va avea un rol primordial şi care invită Comisia Europeană (CE) să pregătească o propunere care să acorde o atenţie specială aspectelor etice ale roboticii.

În prezent UE dispune de câteva norme orientate spre standardizarea firmelor industriale care folosesc robotică dar nu există legi care să reglementeze interacţiunea socială între oameni şi roboţi. Eurodeputaţii nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potenţial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de „securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia şi proprietatea datelor”, se arată în acest text care nu are caracter coercitiv.

Dincolo de maşinile fără şofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie şi un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se aşteaptă ca impactul inteligenţei artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboţi industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.

Tehnologia roboţilor va putea face fabricarea ieftină şi competitiva din nou în Europa, astfel încât facilităţile de producţie ale companiilor europene, mutate în prezent în Asia pentru forţa de muncă ieftină, s-ar putea întoarce pe Bătrânul Continent.

 

Caseta 2

Direcţiile de legiferare a robo-eticii

  1. Protecţia oamenilor împotriva rănirii cauzate de roboţi. Primul principiu al robo-eticii este acela de a proteja oamenii împotriva oricărui prejudiciu cauzat de un robot. De exemplu, într-un caz în care un tehnician operează un robot de îngrijire a sănătăţii, care tocmai a rănit pacienţi din cauza lipsei întreţinerii sau din cauza unor setări defectuoase. Dezvoltarea robotului autonom anunţă o creştere a calităţii vieţii oamenilor. Cu toate astea, avantajele pe care le oferă robotică omenirii trebuie să fie evaluate în lumina riscurilor prezentate de roboţi, de utilizarea lor sau de tehnologii derivate.
  2. Respectarea refuzului de a fi îngrijit de către un robot. Acest principiu decurge din primul şi stabileşte dreptul unei persoane de a refuza să fie îngrijită de către un robot. Această situaţie ar putea apărea în cazurile în care anumiţi roboţi care ajută oamenii, cum ar fi roboţii care hrănesc persoanele în vârstă sau cu dizabilităţi, iar aceste persoane ar putea refuza să devină obiectul muncii robotului.
  3. Protejarea libertăţii umane în faţa roboţilor. Unii roboţi autonomi ar putea încălca libertăţi umane peste tot, sub pretextul protejării unei persoane, ceea ce duce la un conflict între anumite drepturi fundamentale, cum ar fi protejarea libertăţii versus sănătatea şi siguranţa oamenilor. De exemplu, un robot de securitate ar putea reţine o persoană care a spart un magazin sau un robot ar putea să reţină un copil care a fugit de la domiciliu, ori ar putea să împiedice o persoană bolnavă (n.r. – cum ar fi un alcoolic) să aibă manifestări periculoase (n.r. – consumul de alcool).
  4. Protejarea oamenilor împotriva încălcării vieţii private de către un robot. Scopul acestui principiu robo-etic este de a proteja oamenii de orice încălcare a vieţii private comise de un robot. Desigur, autorul încălcării nu ar fi robotul în sine, ci persoană din spatele scenei.
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...