Cătina – ginsengul românesc

0

Cătina este un medicament natural excelent pentru imunitate, dar şi pentru o mulţime de afecţiuni.

 

Fructele de cătină sunt recunoscute drept cele mai eficiente polivitamine naturale, fiind supranumită “ginsengul românesc”. Arma secretă a cătinei este concentraţia ridicată de vitamina A şi betacaroten, un puternic antioxidant care contribuie la regenerarea ţesuturilor prin crearea de celule noi.

Acest aliaj de substanţe vitale ajută sistemul imunitar să ţină bolile departe de noi. Cătina poate fi consumată în mai multe feluri, de exemplu în stare pură, cu miere, în formă de pulbere, suc, ulei, vin, gem, ceai, tinctură, etc.

Fructele mici şi acrişoare conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, de zece ori mai mult decât citricele.

Specialiştii spun că aceasta poate fi şi cel mai bun “vaccin” antigripal. Fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi în vitamina E, vitaminele A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză.

În România, cătina creşte în mod natural în zona subcarpatică din Moldova şi Muntenia, din bazinul Siretului şi până la Olt. Fructele de cătină se recoltează din august până la sfârşitul lui octombrie.

Bun antiinflamator

 

Cătina este un excelent imunostimulator, cicatrizant, antiinflamator, anticancerigen, astringent, antibiotic, afrodisiac. Este folosită în prepararea diferitelor creme, în industria cosmetică, farmaceutică, etc. şi are foarte multe indicaţii terapeutice: în afecţiuni ale ficatului, răceală şi gripă, depresie, anemie, cancer, ulcer, gastrită, afecţiuni cardiovasculare, artrită, hipertensiune, anemie, nevroze, spasmofilie.

Chiar dacă este miraculoasă, specialiştii ne sfătuiesc să cerem sfatul medicului atunci când dorim să urmăm o cură de cătină. Rezultatele unui astfel de tratament nu vor întârzia să apară, organismul va fi vitaminizat şi revigorat foarte repede, iar sistemul imunitar va fi puternic stimulat.

Tratează hemoragiile interne şi bolile ficatului

 

Cătina este indicată în stimularea sistemului imunitar, în tratarea răcelilor, gripei, infecţiilor. În uz extern, cătina este folosită sub formă de ulei şi pentru afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataractă), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scăzutp, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis şi arsuri solare. Cătina este un bun sudorific şi poate fi folosită în curele de slăbire deoarece inhibă pofta de mâncare, dar în acelaşi timp vitaminizează organismul. Tinctura obţinută din mugurii de cătină este un excelent remediu împotriva procesului de îmbătrânire. Aceştia au se pare şi efect afrodisiac.

Cum se prepară ceaiul

 

La o cană de 250ml de apă se adăugă o lingură de fructe de catină. Apa trebuie să fie la temperatura de 100°C, iar infuzia durează cinci-şase minute. Infuzia acrişoară se poate îndulci cu zahăr sau miere, după gust, dar doar după ce infuzia s-a mai răcit. Se pot consuma două-trei căni de ceai de cătina pe zi.

Ceaiul poate fi consumat în fiecare zi, furnizând o serie de elemente esenţiale organismului. Acesta tratează probleme ale sistemului imunitar şi face organismul mai rezistent în fata viruşilor.

De asemena, previne îmbătrânirea, întăreşte unghiile şi previne căderea părului. Antioxidanţii din cătină întârzie îmbătrânirea pielii şi ajută pentru un ten luminos, un păr mai puternic şi unghii sănătoase. Ceaiul de cătină curăţă vasele de sânge, prevenind astfel complicaţiile cauzate de nivelul mare de colesterol, protejând astfel inima. Datorită proprietăţilor anti-inflamatorii şi analgezice, ceaiul de catina este şi un produs-minune pentru ameliorarea durerilor articulare.

Macerat de cătină cu miere de albine

 

Într-un borcan de 800 ml, se zdrobesc 500g boabe de cătină, peste care se adaugă 500g de miere, după care trei săptămâni se lasă la macerat în frigider. Se consumă zilnic câte o linguriţă din acest preparat şi astfel organismul este fortificat în perioadele când răceala şi gripa încearcă să atace.

Proporţia ideală este două părţi de miere şi o parte cătină. Dacă se pune prea puţină miere se va subţia foarte mult, iar cătina, fiind destul de zemoasă, va începe să fermenteze.

 

Cătină cu miere de albine şi aloe vera

 

Se amestecă 500ml de cătină cu miere de albine, 100ml gel de aloe vera, 50ml pastă de usturoi, macerat de afine şi cinci-şase linguri de polen, crud sau pulbere. Amestecul se foloseşte în caz de arsuri, dar şi pentru anemie sau pentru recuperarea peroanelor care luptă cu alcoolismul.

 

Şi mugurii sunt foarte utili

 

Mugurii de catină sunt de mare ajutor în curele de detoxifiere a organismului. Se adaugă două linguriţe de muguri la o cană de apă clocotită. Cura constă în consumul a două căni de infuzie pe zi. Se pot consuma muguri de catină şi pentru tratarea infertilităţii la femei şi la bărbaţi.

 

Ceaiul din frunze

 

Ceaiul de frunze de catină este folosit ca o sursă minunată de vitamine, antioxidanţi, blocuri de proteine (aminoacizi), acizi graşi şi minerale. Se poate bea ceai din frunze de cătină pentru reglarea tensiunii arteriale şi scăderea colesterolului, prevenirea şi controlul bolilor vaselor sangvine şi stimularea imunităţii.

Frunzele de cătină conţin vitamina C, săruri minerale, uleiuri volatile, taninuri, celuloză şi carmol. Preparatele din frunze de catina sunt recomandate pentru stimularea sistemului nervos central şi curăţarea sângelui.

Fructele crude sunt însă cele mai bune de consumat, pentru că ele conţin maximul de vitamine şi substanţe de care organismul nostru are nevoie. Se culeg fructele, se spală cu apă rece şi se consumă ca atare sau se poate face un suc prin zdrobirea lor sau prin trecerea prin maşina de tocat. Se consuma în maxim o zi de la zdrobire.

 

Precauţii şi contraindicaţii

 

Pe lângă multiplele indicaţiile terapeutice, există şi o parte negativă, care de cele mai multe ori este necunoscută sau neglijată. Ca orice medicament de sinteză, plantele medicinale au efecte secundare, contraindicaţii, pot provoca complicaţii atunci când nu se respectă doza. E bine de ştiut că folosirea plantelor nu este complet inofensivă, e necesar să se respecte strict dozele şi termenii. Depăşirea acestora provoacă deseori diferite dereglări în funcţionarea echilibrată a organismului.
Astfel, cătina este contraindicată pentru bolnavii cu colecistită acută, pancreatită, diaree cronică. La bărbaţi, cătina albă poate provoacă prostatită adenomatoasă, iar la femei mastopatie din cauza conţinutului de fitohormoni. În caz de astm bronşic şi în alte cazuri rare, betacarotenul, care se află în cantităţi mari în catina albă, poate provocă alergie.

Folosirea plantelor medicinale în vindecarea copiilor cere o atenţie deosebită. Se recomandă consultarea doctorului pediatru şi cunoştinţe aprofundate de fitoterapie.

 

 

+0 -0
se încarcă...