Vinuri pentru masa de Crăciun

0

Crăciunul îi aduce laolaltă pe toţi ai casei, fiind o sărbătoare a familiei. În mod tradiţional, masa de Crăciun este îmbelşugată cu preparate tradiţionale, dar şi cu vinuri de înaltă clasă.

 

La sfârşitul săptămânii, creştinii din lumea întreagă celebrează Sfânta sărbătoare a Crăciunului, marcând, astfel, naşterea Domului Iisus Hristos, primul praznic împărătesc cu dată fixă, relatează Agerpres.

Pe meleagurile noastre, Crăciunul îi aduce laolaltă pe toţi ai casei. Este o sărbătoare a familiei, care îi reuneşte în jurul mesei pe toţi cei dragi, de la mic la mare. În mod tradiţional, masa de Crăciun este îmbelşugată, cu preparate tradiţionale precum tobă, caltaboş, sângerete sau şorici, servite ca aperitive, dar şi cu sărmăluţe, cu friptură de porc şi cu cozonaci pufoşi. Calităţile gustative ale acestor preparate sunt potenţate, însă, de un vin corect ales, iar reuşita mesei depinde în mare măsură tocmai de această armonizare a vinurilor cu mâncarea. Specialiştii recomandă alegerea vinului în funcţie de meniul pregătit pentru masa de Crăciun, care are la bază, în mod tradiţional, carnea de porc, mai grasă şi săţioasă. Astfel, un vin potrivit ar trebui să ajute la procesarea şi la absorbţia grăsimilor, dar nu în ultimul rând să completeze aromele acestor bucate.

 

Reguli de servirea vinurilor

 

În mod obişnuit, la o masă se beau între unu şi trei tipuri de vin, în funcţie de preferinţele consumatorilor, de posibilităţi şi de caracterul mesei, dacă aceasta se serveşte în familie, între prieteni, este o masă festivă, o masă tradiţională etc. Mâncărurile se servesc şi ele într-o ordine anume, respectându-se o anumită gradare a gusturilor: felurile de mâncare sărate le preced pe cele dulci, cele foarte condimentate nu se servesc la începutul mesei, ci ceva mai târziu etc. În mod similar, vinurile respectă şi ele anumite reguli: vinurile tinere se servesc înaintea celor vechi, cele uşoare înaintea celor mai corpolente; cele reci înaintea celor aduse la temperatura camerei; cele seci se servesc întotdeauna înaintea celor demiseci, demidulci şi dulci; vinurile albe seci, înaintea celor roşii; iar cele roşii înaintea celor albe dulci. Respectarea acestor reguli generale se bazează pe principiul că „un vin pe care îl bem nu trebuie să ne facă să-l regretăm pe cel pe care l-am băut anterior”.

 

Se începe cu un vin spumant sec

 

La noi, se păstrează obiceiul ca înainte de masă să se servească ca aperitiv o băutură spirtoasă, în special tradiţionala ţuică, „băutură eminamente naţională”, după cum o numea epigramistul Păstorel Teodoreanu, dar specialiştii consideră că acest tip de băutură este prea „agresiv” atât pentru bolta palatină, cât mai ales pentru organele implicate în metabolizarea alcoolului, prin urmare, se recomandă ca, în aşteptarea mesei, să se servească un vin spumant sec, care să deschidă pofta de mâncare.

În mod obişnuit, aperitivele, fie ele calde sau reci, se armonizează foarte bine cu vinuri albe seci, cum ar fi Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Traminer, Aligoté, Galbenă de Odobeşti, Zghihară de Huşi etc.

La masa de Crăciun, însă, majoritatea gospodinelor pregătesc preparatele tradiţionale din carne de porc, cum ar fi toba, sângeretele sau caltaboşul. Radu Anton Roman recomanda, pentru sângerete, vinul de Fetească albă de Halmeu sau Mustoasă de Valea lui Mihai, „vin sec ca o coacăză verde, având un fel de aromă vegetală uscată şi, lucrul cel mai bun la acest vin de băut cu burta, un gust de zeamă de fruct verde şi amărui ce rămâne, rămâne, dezmiardă”. Cât despre caltaboş, Radu Anton Roman spune că acesta „se va bucura enorm de un vin fiert. Ba chiar şi de un Riesling italian, sec şi înfipt de Mocrea – Arad, ori de o Fetească albă de Alba, mai moale, mai languroasă”.

Un alt aperitiv tradiţional este piftia, preparată cu multe condimente şi cu usturoi, ceea ce-i conferă o aromă puternică. Prin urmare, ea se armonizează cu un vin roşu la fel de aromat, cum ar fi Merlot.

La supe, ciorbe, creme, de obicei nu se recomandă vinuri, excepţie făcând doar anumite ciorbe concentrate din peşte, care pot fi însoţite de un vin alb sec, tare, sau de vinul care va acompania felul următor de mâncare.

De la masa de Crăciun nu pot lipsi tradiţionalele sarmale, care sunt cel mai bine apreciate alături de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră sau Băbească neagră. Mai mult decât atât, epigramistul Păstorel Teodoreanu recomandă ca sarmalele din carne de porc şi viţel să fie fierte în vin alb şi rumenite la cuptor.

Pentru friptura de porc, considerată piesa de rezistenţă a meselor tradiţionale de iarnă, vinul este chiar o necesitate. Dacă până acum nu am dorit să asociem niciunui fel de mâncare băutura lui Bachus, acesta este momentul în care se impune un pahar de vin, care să-i potenţeze gustul. Recomandarea pentru friptura de porc este vinul roşu, sec, cum ar fi cel de Cabernet Sauvignon.

De regulă, friptura de porc este însoţită, pe platou, de cârnaţi. În cazul în care cârnaţii se servesc separat, poate chiar la aperitiv, aceştia se potrivesc foarte bine cu o gamă mai largă de vinuri, precum Frâncuşă, Grasă, Zghihară, Busuioacă, Tămâioasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Galbenă, Plăvaie, Roşioară, Creaţă, Mustoasă, Crâmpoşie, Cadarcă, Iordană.

Desertul tradiţional pentru masa de Crăciun îl reprezintă cozonacii, care se armonizează foarte bine cu vinuri albe sau rozé, dulci, precum Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească sau Busuioacă de Bohotin.

La sfârşitul mesei, vinarsul sau coniacul vor însoţi cafeaua, ele îndeplinind şi funcţia de băutură digestivă.

+0 -0
se încarcă...