vineri, martie 29, 2024
AcasăCaleidoscopVinul în creştinism

Vinul în creştinism

Viţa-de-vie şi produsul său, vinul, „băutură sfântă care uneşte pe om cu Dumnezeu”, deţin valenţe religioase deosebite pentru orice creştin.

 

Atât Vechiul cât şi Noul Testament evidenţiază diferite etape ale producerii strugurilor şi vinului, pornind de la plantarea viţei-de-vie şi întreţinerea ei („şase ani să semeni ogorul tău, şase ani să lucrezi via ta şi să aduni roadele lor”, Leviticul 25:3; „Orice mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce roadă, El o curăţeşte, ca mai multă roadă să aducă”, Ioan 15:2), la culesul strugurilor, zdrobirea lor, producerea vinurilor („La teascul bogatului, ei storc untdelemnul, ei calcă jghiaburile cu struguri şi tânjesc de sete”, Iov 24:11; „Câmpiile Heşbonului au sărăcit, asemenea şi via de la Sibma; stăpânitorul popoarelor a distrus cele mai bune viţe ale ei, care se întinseseră până la Iazer şi acoperiseră pustiul; lăstarii lor se întinseseră şi trecuseră marea”, Isaia 16: 8; „De aceea, spune-le cuvântul acesta: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Tot urciorul se umple de vin. Şi ei toţi vor zice: Au doară noi nu ştim că tot urciorul se umple de vin?”, Ieremia 13:12) şi până la păstrarea acestora („Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altminterea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se strică; ci pun vin nou în burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună”, Matei 9:17), potrivit Agerpres.

Vinul este amintit în Sfânta Scriptură abia după potop, când dreptul Noe, primul viticultor, a început să muncească pământul, împreună cu fiii săi, sădind şi viţa-de-vie. Însă, acesta a băut din vin şi s-a îmbătat, stând gol înaintea fiilor săi: „Atunci a început Noe să fie lucrător de pământ şi a sădit vie. A băut vin şi, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său” (Facerea 9:20, 21).

 

Vinul, băutură sacră care poate duce în păcat

 

În Biblie, se vorbeşte despre vin sub două aspecte distincte, el fiind prezentat atât ca băutură sacră, simbol al legăturii dintre om şi Dumnezeu, dar şi ca atenţionare asupra pericolului reprezentat de consumul excesiv de vin, care-l duce pe om în păcat: „Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care este pierzare, ci vă umpleţi de Duhul” (Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel 5:18).

Vinul poate fi asociat cu bucuria: „Du-te şi mănâncă cu bucurie pâinea ta şi bea cu inimă bună vinul tău, pentru că Dumnezeu este îndurător pentru faptele tale” (Ecleziastul 9:7); „Şi Efraim va fi ca un viteaz. Inima lor se va bucura ca de vin şi copiii lor vor vedea şi se vor bucura şi inima lor va tresălta de bucurie în Domnul” (Zaharia, 10:7).

În Vechiul Testament, Sfântul Proroc Moise a trimis emisari care să descopere Ţara Făgăduinţei, iar Caleb şi Iosua s-au întors cu un strugure uriaş, legat de o prăjină şi purtat pe umeri, din Valea Eschol, din ţinutul Cannanului.

În Cartea Judecătorilor, se povesteşte că s-au dus odată copacii să-şi ungă împărat peste ei „şi au zis către viţa de vie: vino tu de domneşte peste noi! şi viţa de vie a zis către ei: Cum să-mi las eu mustul meu care veseleşte pe Dumnezeu şi pe oameni şi să mă duc să cârmuiesc copacii?” (Cartea Judecătorilor 9:12, 13).

Viţa-de-vie este unul dintre simbolurile care exprimă relaţia dintre Dumnezeu şi poporul său: „Dumnezeul puterilor, întoarce-Te dar, caută din cer şi vezi şi cercetează via aceasta,…. şi o desăvârşeşte pe ea, pe care a sădit-o Dreapta Ta, şi pe fiul omului pe care l-ai întărit ţie” (Psalmi 79:15, 16).

În Biserica Creştină, fără Hristos nu se poate face nimic, căci din El şi prin El avem viaţă. Aceasta reiese chiar din vorbele Mântuitorului: „Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul (…) Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roada de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic. Dacă cineva nu rămâne în Mine se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard. Dacă rămâneţi întru Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă” (Ioan 15:1, 4, 5, 6, 7).

 

Apă transformată în vin de Iisus

 

Nu întâmplător este aleasă această plantă de Iisus Hristos, viţa-de-vie având nevoie de ajutorul omului pentru a se dezvolta, precum şi omul are nevoie de Hristos.

Vinul apare în Noul Testament în repetate rânduri, unul din aceste momente este cel al transformării miraculoase a apei în vin la Nunta din Cana. Dar vinul este mai cu seamă legat de Sfânta Euharistie, instituită de Hristos la Cina cea de Taină.

La Cina cea de Taină, evocată în Noul Testament, Iisus, înconjurat de apostoli, a prefăcut pâinea în Trupul Său, iar vinul în Sângele Său. „Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu. şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi, Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor”. (Matei 26:26, 27, 28).

Vinul împreună cu pâinea servesc la săvârşirea Tainei Euharistiei. Pâinea se preface în Trupul Mântuitorului, iar vinul se preface in Sângele Mântuitorului, cu care se împărtăşesc astăzi creştinii. Apostolii şi urmaşii lor, respectiv episcopii şi preoţii, îl folosesc în cadrul Sfintei Liturghii, urmând, astfel, porunca Domnului: „Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea” (Luca 22:19).

Vinul serveşte, însă, drept materie liturgică şi la alte slujbe, precum la Cununie, la Litie, la sfinţirea unei biserici, la înmormântări şi la parastase. Vinul liturgic trebuie să fie asemănător cu cel folosit de Însuşi Mântuitorul la Cina cea de Taină, adică un vin curat, roşu şi dulce. El trebuie să fie numai din struguri, neoţetit, fără niciun adaos suplimentar. Începând din secolul al XIII-lea, în apus se foloseşte şi vinul alb.

 

Dar al lui Dumnezeu

 

Dar al lui Dumnezeu făcut omului, vinul este asociat binefacerilor dumnezeieşti: „Ce fericire şi ce belşug va fi atunci. Grâul va veseli pe flăcăii lui şi vinul pe fecioarele lui” (Zaharia 9:17); „Să-ţi dea ţie Dumnezeu din roua cerului şi din belşugul pământului, pâine multă şi vin” (Geneza 27:28); „Şi Domnul Savaot va pregăti în muntele acesta pentru toate popoarele un ospăţ de cărnuri grase, un ospăţ cu vinuri bune, cărnuri grase cu măduvă, vinuri bune, limpezite!” (Isaia 25:6).

Vinul de inspiraţie biblică a constituit tema multor capodopere ale picturii universale, el fiind prezent în lucrări semnate de Michelangelo, Leonardo da Vinci, Veronese şi mulţi alţii.

Viţa-de-vie este foarte bine reprezentată atât în iconografia românească, cât şi ca element decorativ în biserici din toate regiunile ţării. Ea apare şi pe multe dintre catapetesmele vechilor biserici, ilustrând mlădiţe care îmbrăţişează icoanele împărăteşti, pe ale Sfinţilor Apostoli şi pe ale celorlalţi sfinţi. O altă reprezentare este aceea în care Hristos este înfăţişat ca tulpina, iar Sfinţii Apostoli sunt reprezentaţi ca mlădiţe. În bisericile maramureşene, în icoane este reprezentat un ciorchine mare de strugure, purtat pe o prăjină sprijinită pe umerii a doi oameni.

Una dintre temele principale abordate, însă, de pictorii bisericeşti este „Iisus şi viţa-de-vie”, care face trimitere la Jertfa mântuitoare, drept pentru care ea este zugrăvită îndeosebi în Sfântul Altar, în zona Proscomidiarului, notează site-ul citat. În aceste icoane, este reprezentat Iisus, aşezat pe o ladă ce simbolizează mormântul, în faţa Sfintei Cruci. Trupul Său este înfăţişat ca în momentul răstignirii, având numai un acoperământ, iar din coasta Lui iese un butuc de viţă-de-vie ce se înfăşoară în jurul Crucii, apoi coboară cu vârful in jos. Iisus Însuşi presează strugurele într-un pahar al suferinţei şi al mântuirii, simbolizând sacrificiul Mântuitorului, dătător de viaţă.

 

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
Botoșani
cer fragmentat
8.7 ° C
10.6 °
8.3 °
63 %
0.9kmh
83 %
vin
18 °
sâm
23 °
Dum
24 °
lun
25 °
mar
16 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

Gata, au rezolvat cu circulația în centru. Ori se terminase programul și n-au mai apucat să strângă, cine știe.

EDITORIAL

Anul electoral 2024... Alegerile sunt din ce în ce mai aproape, deci e de așteptat ca lupta între poftitorii de ciolan să se intensifice....

EPIGRAMA ZILEI

Mi-a șoptit o viorea C-o să-mi dai inima ta Și m-am întrebat instant: O fi vorba de... transplant? -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...