Judeţul Neamţ este o zonă încărcată de istorie care păstrează, de asemenea, obiective de patrimoniu care merită să fie văzute.
Judeţul Neamţ este situat în partea de nord-est a României şi are ca reşedinţă oraşul Piatra Neamţ. Zona este cunoscută în special datorită Cheilor Bicazului şi a Masivului Ceahlău, însă aici există şi câteva rezervaţii naturale, dar şi numeroase peşteri, cascade şi chei.
Traversarea Cheilor Bicazului impresionează orice turist aflat în trecere pe drumul ce leagă judeţele Neamţ de Harghita, prin maiestuozitatea pereţilor de stâncă şi sălbăticia peisajului. Impresia puternică pe care o lasă această minune a naturii se păstrează nu doar la prima incursiune prin serpentinele drumului, pe lungimea celor 8 kilometri de-a lungul cheilor. Potrivit adevărul.ro, formaţiunea naturală este străbătută de drumul naţional care leagă oraşele Bicaz (Neamţ) de Gheorghieni (Harghita) şi se situează la 31 de kilometri de primul şi 25 de kilometri de al doilea. Primul drum de acces spre Chei s-a construit în anul 1910, dinspre Gheorghieni, iar sectorul de drum spre Bicaz a fost dat în exploatare mult mai târziu, în anul 1937.
Zimbrăria Dragoş Vodă
Grădina zoologică „Dragoş Vodă”, sau „Zimbrăria” cum este cunoscut acest obiectiv turistic constituie, potrivit adevărul.ro, un prilej de popas pentru călătorul care ajunge în zona oraşului Târgu Neamţ. Din DN15, calea spre comuna Vânători Neamţ, porneşte spre dreapta după circa 7 kilometri un drum care te lasă chiar la rezervaţia de zimbri. Locul e frecventat îndeosebi de părinţi cu copii, intrarea fiind de trei lei pentru cei mici, şi cinci lei pentru adulţi. Grădina zoologică Dragoş Vodă, cum e denumirea amenajării face parte din Parcul Natural Vânători Neamţ ce se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 de hectare.
Pe o întindere mult mai mică, vizitatorii pot vedea la „Dragoş Vodă” vieţuitoare care hălăduiesc prin pădurile Parcului Natural din cinci localităţi (Agapia, Crăcăoani, Bălţăteşti, Vânători Neamţ şi Oglinzi).
„Vedetele” grădinii sunt cele cinci exemplare de zimbru care au şi cel mai mare spaţiu „de manevră”. De la aleea centrală şi până la cele trei lacuri din vale, zimbrii pasc în voie nederanjaţi de gălăgia micuţilor vizitatori.
Masivul Ceahlău
Cel mai impunător munte din Carpaţii Orientali, Ceahlăul este căutat de turişti indiferent de sezon. Potrivit adevărul.ro, traseele urmează locuri de o frumuseţe sălbatică şi sunt marcate de obiective naturale încărcate de legende. Atracṭiile muntelui Ceahlău sunt variate, de la cea mai mică floare aflată pe vârf până la marile blocuri de piatră cu forme spectaculoase. Porţile de intrare sunt din staţiunile Izvorul Muntelui, Durău, dar şi prin Bicazul Ardelean. Acest din urmă traseu poate fi făcut cu maşina până în Poiana Stănile, de unde se poate ajunge relativ repede (circa o oră) la Cabana Dochia.
Cetatea Neamţ
Drumul până la Cetatea Neamţ este uşor de găsit având ca reper oraşul Târgu Neamţ. În târgul lui Creangă se ajunge uşor de la Piatra Neamţ, pe DN 15 C, parcurgând circa 44 de kilometri. Accesul la cetate nu este permis cu maşina, turiştii trebuind să parcurgă la pas un drum care urcă până la baza fortificaţiei cam 500 de metri. Potrivit adevărul.ro, intrarea se face pe puntea în arc de cerc suspendată pe pilonii de piatră. Înainte să pătrunzi în fortăreaţă, primul obiectiv e „cursa de şobolani”, o capcană pentru duşmanii care atacau cetatea.
Imaginea se repetă şi la fântâna din curtea interioară a Cetăţii, principalul obiectiv care te atrage odată ajuns în fortăreaţă.
După lucrările de restaurare desfăşurate între anii 2007-2009, Cetatea a căpătat o imagine mult mai atractivă pentru turişti. Indicatoarele te îndrumă să urmezi un itinerariu care trece prin camere amenajate ca în perioada secolelor XIV-XVIII.
Pe latura de est pot fi vizitate, la parter şi demisol, închisoarea, monetăria, camera de provizii şi cuhnea (bucătăria). La etaj sunt „Neagra temniţă”, paraclisul „Sf. Nicolae”, o cameră de locuit, camera pârcălabului şi camera domniţelor.
Pe latura de sud se afla un lapidarium (la demisol şi parter) şi o terasă, la etaj, locul de belvedere pentru Ozana cea frumos curgătoare şi o privelişte a târgului de sub Cetate.
Pe latura de vest pot fi vizitate sala armelor, sala de sfat şi judecată, o sală de trecere, un iatac şi o cameră de taină.
În interior atmosfera medievală e recreată cu ajutorul unor manechine şi a unor expoziţii de obiecte din vremurile în care fortăreaţa era apărată de plăieşii lui Ştefan.
Pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă, imaginea care predomină peisajul fiind steagul roşu al Moldovei, cu capul de bour, ce flutură pe coama cetăţii.
Cuejdel, copia fidelă a Lacului Roşu
Lacul Cuejdel, numit uneori şi Lacul Crucii după forma sa, este unul din cele mai mari lacuri de baraj natural din ţară. Din cauza colmatării, nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din ţară ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roşu. Totuşi, aspectul aduce mult cu celebrul lac din judeţul Harghita, mai ales după trunchiurile de copaci ce străpung apa.
Lacul Cuejdel reprezintă o arie naturală de protecţie specială, rezervaţie naturală de tip acvatic. Aici se poate ajunge cu maşina pe DN15C până la Crăcăoani şi ulterior la stânga pe valea Cracăului până la Magazia pe DC165 (Crăcăoani – Mitocul Bălan), de unde pe valea Cracăului Negru, se ajunge în satul Cracăul Negru şi de aici prin pădure până la lac (aproximativ 40 km). Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului.
O altă variantă de acces este cu maşina pe drumul Piatra-Neamţ – comuna Gârcina (DN15C) – satul Cuiejdiu (DC145), apoi, pe jos, pe drumul forestier Cuiejdiu-Buhalniţa până pe malul drept la lacului.
Mânăstirile din „pădurea de aramă“
Alături de Suceava, judeţul Neamţ este recunoscut pentru frumuseţea şi bogăţia mănăstirilor. În zona oraşului Târgu Neamţ este cea mai mare densitate de mănăstiri şi schituri ortodoxe din judeţ. Mănăstirea Neamţ, situată pe raza comunei Vânători Neamţ, este cea mai veche ṣi însemnată aṣezare monahală din Moldova, denumită ṣi „Ierusalimul Ortodoxiei Române”. Mănăstirile de maici Agapia şi Văratec, situate în comuna Agapia, la circa 10 kilometri de Târgu Neamţ, sunt de asemenea destinaţii consacrate de pelerinaj pentru cei care caută liniştea sărbătorilor şi frumuseţea slujbelor.
Muzeul particular Neculai Popa de la Târpeşti
Un obiectiv care nu trebuie ratat de turiştii care trec prin Neamţ este Muzeul popular Neculai Popa din Târpeşti, comuna Petricani. Situat la circa 7 kilometri de centrul oraşului Târgu Neamţ, muzeul particular care adăposteşte creaţii populare din zonă colecţionate de meşterul popular. După dispariţia lui, în 2010, la 91 de ani, cei trei urmaşi ai lui Neculai Popa s-au stabilit aici ca să îngrijească de muzeu şi să le explice vizitatorilor bogăţiile adunate în colecţia de peste 3.000 de obiecte de artă populară. În „casa mascată“ sunt expuse piese de port popular din zonă (cojoace), sau tradiţionalele măşti şi costume folosite în timpul sărbătorilor de iarnă. Sunt piese colecţionate de Neculai Popa, dar şi confecţionate de el însuşi.
