Cum omoară coronavirusul?

♦ Ziariștii de la sciencemag.org descriu modul în care coronavirusul distruge întreg organismul
♦ Practic, virusul atacă toate organele interne, iar medicii spun că nu au mai văzut așa ceva
♦ Nu este explicat încă mecanismul prin care toate organele interne, de la creier la rinichi cedează în fața coronavirusului

0
Simptomele celor afectaţi de Covid-19 diferă foarte mult de la un individ la altul, iar noul coronavirus poate ataca aproape orice din corp, astfel că protocolul de tratament trebuie îmbunătăţit continuu

De gardă într-o unitate de terapie intensivă cu 20 de paturi, medicul Joshua Denson evalua zilele trecute doi pacienți cu crize multiple și insuficiență respiratorie, cărora le cedau rinichii. Cu puțin timp înainte, tura îi fusese întreruptă când echipa sa încerca să resusciteze – fără a reuși – o femeie a cărei inimă se oprise. Toți bolnavii aveau un singur lucru în comun. Erau testați pozitiv de Covid-19.

Acum, când numărul cazurilor confirmate trece de 2,2 milioane și decesele de 150.000, medicii și cercetătorii se luptă să înțeleagă dezastrul. Au înțeles că, deși plămânii sunt principalul front de luptă, boala se poate extinde la multe organe, incluzând inima și vasele de sânge, rinichii, intestinelr și creierul.

Poate ataca aproape orice din corp, cu consecințe devastatoare”, spune cardiologul Harlan Krumholz de la Yale-New Haven Hospital, care conduce efortul de a aduna date despre Covid-19. „Cu o ferocitate uimitoare și umilitoare”.

Înțelegerea manifestărilor violente ale infecției poate ajuta doctorii din prima linie să trateze acea parte de bolnavi care se îmbolnăvesc extrem de grav în mod misterios. Tendința nou observată de coagulare a sângelui transformă cumva cazuri simple în cele în care pacientul își poate pierde viața?

Este un răspuns excesiv al sistemului imunitar în spatele cazurile mai grave? Cum se explică extrem de puținul oxigen din sânge la unii pacienți care totuși nu prezintă insuficiență respiratorie?

Medicii încep să urmărească cum celulele virusate atacă organismul la cele aproximativ 5% din pacienți, cei care ajung în stare critică. O imagine clară încă nu există, pentru că virusul nu se comportă ca niciun alt microb studiat sau văzut de oameni.

Începe infecția

Noul coronavirus SARS-CoV-2 intră prin nas și gât. Acolo e binevenit, găsește niște celule bogate în receptori de suprafață, în linia nasului, în special. În mod normal, acele celule reglează presiunea sanguină și marchează țesutul vulnerabil la infecție, iar virusul are nevoie de acel receptor pentru a penetra o celulă. Odată intrat, virusul deturnează mașinăria celulei și face o miriadă de copii proprii, cu care invadează noi celule.

Chiar dacă virusul se multiplică, o persoană infectată nu simte în prima săptămână. Simptomele pot fi absente sau poate avea febră, tuse seacă, gât uscat, lipsă de miros și gust, ori dureri de cap și dureri musculare.

Dacă sistemul imunitar nu respinge SARS-CoV-2 în faza sa inițială, virusul pleacă la vale pe drumul spre plămâni. Unde poate deveni mortal. Pentru că alveolele pulmonare au și ele acel strat de celule bogate în receptori care sunt prezente în nas.

În mod normal, oxigenul trece din alveole în vasele capilare, apoi este transportat în tot organismul. Dar în timp ce sistemul imunitar se bate cu invadatorul, acest proces este întrerupt. Pe frontul principal celulele albe eliberează molecule inflamatoare numite chemokine, care la rândul lor cheamă în ajutor mai multe celule imune ce omoară celulele virusate, lăsând în urmă o încărcătură de lichid și celule moarte.

E patologia pneumoniei: tuse, febră, respirație rapidă și slabă. Unii pacienți de Covid -19 își revin doar cu oxigen, atât. La alții însă, starea li se deteriorează rapid dezvoltând un sindrom respirator acut. Nivelul de oxigen din sânge se prăbușește. Pe tomografii la plămâni apar spații albe, opace, unde ar trebui să fie spații negre, adică aer.

Cei mai mulți din acești pacienți ajung intubați la un ventilator. Mulți mor. Autopsiile arată că alveolele pulmonare sunt pline de fluid, celule albe, mucus și urme de celule pulmonare distruse.

Impactul invadatorului

În cazurile serioase virusul ajunge la plămâni. Dar, odată cu răspunsul imunitar al organismului, poate răni multe alte organe. Unii clinicieni suspectează că ceea ce înrăutățește brusc starea unor pacienți este o reacție dezastruoasă a sistemului imunitar numită „furtună de citokine”, cunoscută a fi pornită de infecțiile virale. Citokinele ghidează răspunsul sistemului nostru imunitar.

Într-o furtună, nivelurile anumitor citokine cresc așa de rapid, încât celulele imune încep să atace țesutul sănătos. Vasele se sânge se crapă, scade presiunea sângelui, se formează cheaguri de sânge și urmează cedarea generală a organelor.

„Morbitatea reală și mortalitatea acestei boli este dată probabil de răspunsul inflamator excesiv la virus”, spune Jamie Garfield, specialist în boli de plămâni ce tratează bolnavi de Covid-19 la Temple University Hospital.

Dar alții nu sunt convinși. „Cred că e o concluzie pripită, eu nu am văzut date convingătoare despre starea superinflamatoare asociată cu Covid-19”, spune Joseph Levitt, medic deterapie intensivă la Stanford University School of Medicine.

Mai multe medicamente care țintesc anumite citokine sunt în teste clinice pe bolnavi de Covid-19. Dar Levitt se teme că acele pastile ar putea suprima efectul imun de care are nevoie organismul pentru a lupta cu virusul.

Loviți în inimă

În Brescia, Italia, o femeie de 53 de ani a ajuns la urgențe cu simptomele clasice de atac de cord. Dar când medicii au injectat substanță de contrast în arterele coronariene pentru a găsi blocajul ce a cauzat atacul, nu au găsit nimic. Un alt test a arătat de ce: femeia avea Covid-19.

Cum atacă virusul inima și vasele de sânge este încă un mister, dar zeci de lucrări arată că devine ceva obișnuit. O lucrare publicată în JAMA Cardiology arată că aproape 25% din cei 416 pacienți spitalizați în Wuhan aveau probleme cu inima.

Într-un alt studiu din Wuhan, 44% dintre cei 138 de pacienți cu Covid-19 au făcut aritmii cardiace.

Iar distrugerea continuă la sânge. Printre cei 184 de pacienți cu Covid-19 dintr-o secție de terapie intensivă din Olanda, 38% aveau cheaguri de sânge anormale și aproape o treime aveau artere înfundate, conform unui studiu din 10 aprilie publicat în Thrombosis Research.

Cheagurile de sânge pot ajunge în plămâni, blocând artere vitale, ceea ce numim embolie pulmonară. Cheagurile de sânge pot bloca și creierul, cauzând atacuri cerebrale.

Infecția are și consecințe vasoconstrictoare. Rapoartele menționează multe cazuri de ischemie la degetele de la mâini și picioare – o reducere a fluxului sanguin ce duce la dureri la degete, umflarea lor și moartea țesuturilor.

La plămâni, constricția vaselor de sânge poate duce la un fenomen uimitor, observat în cazuri de Covid-19: unii pacienți au nivel de oxigen extrem de redus în sânge și totuși nu au insuficiență respiratorie. E posibil ca virusul să altereze delicatul echilibru al hormonilor ce determină presiunea sângelui și controlează vasele de sânge ce duc la plămâni.

Dacă Covid-19 atacă vasele de sânge, asta poate explica de ce pacienții cu istoric de boli de acest tip, diabet sau hipertensiune, au un risc mai mare de a se îmbolnăvi grav. Oamenii de știință se luptă încă să înțeleagă ce cauzează problemele cardiovasculare. „Suntem încă la început”, spune Krumholz. „Nu înțelegem cine este vulnerabil, de ce unii sunt afectați așa de sever, de ce avansează așa de rapid boala și de ce este așa greu pentru unii să se recupereze”.

Mai multe câmpuri de luptă

Teama că nu sunt destule ventilatoare este acum în atenția tuturor. Mai puțină atenție primește alt tip de echipament. Cel de dializă. „Dacă pacienții nu mor de plămâni, mor din cauza rinichilor”, spune neurologul Jennifer Frontera de la New York University’s Langone Medical Center, care a tratat mii de bolnavi de Covid-19. Spitalul ei dezvoltă un protocol de dializă cu diverse echipamente pentru a trata pacienți suplimentari.

Conform unui studiu, la 27% dintre cei 85 de pacienți spitalizați în Wuhan le-au cedat rinichii. Un alt sudiu arată că 59% din cei 200 de pacienți spitalizați în China în provinciile Hubei și Sichuan aveau analize care arătau că rinichii lor fuseseră vătămați. Cei cu rinichii afectați aveau probabilitate de deces de cinci ori mai mare decât bolnavii de Covid-19 fără probleme la rinichi, spune același studiu al medicilor chinezi.

Un alt set de simptome ale Covid-19 duc spre creier și sistemul nervos central. Medicii au văzut pacienți cu encefalită, cu crize și cu hiperreacții are sistemului nervos care duc la crize asemănătoare cu cele ale unui creier traumatizat în urma unei lovituri. Unii pacienți își pierd cunoștința, alții au atacuri cerebrale. Mulți spun că nu mai au miros.

Nu este încă stabilit cum virusul penetrează creierul și interacționează cu receptorii. Știm că coronavirusul din 2003 ce provoca sindromul respirator acut (SARS) – un văr apropiat al celui de azi – putea infiltra neuronii și cauza encefalită.

Un studiu din 3 aprilie publicat în International Journal of Infectious Diseases, al unei echipe japoneze a raportat urme de noul coronavirus în lichidul cefalorahidian al unui pacient, ceea ce sugerează că poate penetra sistemul nervos central. Dar și alți factori pot avea o vină. O furtună de citokine poate cauza umflarea creierului și exagerat de multe cheaguri de sânge ce provoacă atacuri cerebrale.

Sistemul digestiv

La începutul lui martie, o femeie de 71 de ani din Michigan care se întorcea dintr-o croazieră pe Nil avea diaree cu sânge, vomă și dureri abdominale. Părea să aibă un microb obișnuit, ca Salmonella. După ce a început să și tușească, medicii au făcut teste și au găsit-o pozitivă. Analize ulterioare au arătat un colon afectat și infecție gastrointestinală cu noul coronavirus, conform unei lucrări publicate în The American Journal of Gastroenterology (AJG).

Cazul ei se adaugă celor care arată că noul coronavirus, la fel ca vărul SARS, poate infecta tubul digestiv, rezultat obținut la examinările a 53% din pacienți de către medicii chinezi. „Probabil se reproduce în tractul gastrointestinal”, spune Mary Estes, virusolog la Baylor College of Medicine.

Rapoartele recente sugerează că peste 20% din bolnavi au diaree, spune Brennan Spiegel de la Cedars-Sinai Medical Center Los Angeles, co-editor la AJG. Aceste simptome nu sunt trecute printre simptomele de Covid-19, ceea ce ar duce la cazuri nedetectate, spun medicii din Los Angeles.

Intestinele nu sunt finalul călătoriei. De exemplu, o treime din pacienții internați au făcut conjunctivită, deși nu e clar cum virusul a invadat ochii.

Alte rapoarte sugerează afecțiuni ale ficatului. Mai mult de jumătate din pacienții spitalizați în două centre chinezești de internare aveau analize ce indicau acest lucru. Dar mai mulți experți sunt de părere că nu e o cauză directă a virusului, ci a faptului că medicația sau un răspuns exagerat al sistemului imunitar duc la afectarea ficatului.

Această hartă a devastărilor pe care le induce Covid-19 în organism este încă doar o schiță. Va mai fi nevoie de ani dureroși de cercetare pentru a clarifica această cascadă de efecte cardiovasculare și acțiuni asupra organismului și sistemului imunitar ce sunt puse în mișcare de noul coronavirus.

Articolul original îl găsiți aici.

 

+16 -2
se încarcă...