Ghicitoarea Covid-19: De ce coronavirusul devastează doar unele zone?

♦ Specialiștii nu înțeleg modul de răspândire a virusului Sars-Cov-2 în lume
♦ În timp ce țări care au luat toate măsurile posibile sunt devastate, alte zone sunt cruțate fără vreun efort din partea autorităților
♦ Există totuși niște factori importanți ce determină un anume mod de răspândire a bolii

0
Orașe extrem de aglomerate, din țări relativ sărace, care nu au luat nici o măsură restrictivă, au fost cruțate de epidemia de coronavirus

Coronavirusul a ucis foarte mulți oameni în Iran, unde autoritățile au recurs la înmormântări în masă, dar în țara vecină, Irak, numărul deceselor e mai mic de 100. Republica Dominicană a raportat aproape 7.600 de cazuri. Peste graniță, Haiti are înregistrate doar 85. În Indonezia se crede că mii de persoane au murit de coronavirus. În apropiata Malaezie, o politică strictă de autoizolare a avut ca rezultat doar 100 de decese.

Ziariștii de la Chicago Tribune au urmărit răspândirea globală a Covid-19.

Coronavirusul a atins aproape toate țările de pe planetă, dar impactul pare capricios. Metropole precum New York, Paris sau Londra au fost devastate, în timp ce orașe furnicar ca Bangkok, Bagdad, New Delhi sau Lagos par a fi, până acum, cruțate.

Întrebarea de ce virusul a copleșit unele zone și a lăsat altele relativ neatinse e un mister ce a dat naștere la numeroase teorii și speculații, fără un răspuns definitiv. Răspunsul ar putea avea profunde implicări la modul cum țările răspund la epidemie, pentru a determina cine e sub riscul de îmbolnăvire și când e sigur să ieșim din casă.

Există deja sute de studii peste tot în lume care verifică cum demografia, condițiile pre-existente și cele genetice ar putea afecta variațiile impactului epidemiei.

Multe țări în curs de dezvoltare, cu climat fierbinte și populație tânără au scăpat de ce e mai rău, ceea ce sugerează că temperatura și factorii demografici pot fi aspecte importante. Dar țări ca Peru, Indonezia și Brazilia, țări tropicale aflate în paroxismul epidemiei, au aruncat apă rece peste această ipoteză.

Măsurile draconice de distanțare socială și măsuri de autoizolare decise din timp au avut evident efect pozitiv, dar Myanmar și Cambodgia nu au făcut nici una din astea și au raportat puține cazuri. O teorie este nedovedită încă, dar imposibil de ignorat: poate virusul încă nu a ajuns în acele țări. Rusia și Turcia păreau să aibă situația sub control, până recent când, brusc, nu au mai avut-o.

„Suntem încă în faza de început a acestei boli”, spune doctor Ashish Jha, director la Harvard Global Health Research Institute. „Dacă ar fi un meci de baseball, am fi în a doua repriză și nu este nici un motiv să credem că până ajungem în repriza a noua restul lumii, care arată ca și cum nu  fost afectat, nu va deveni la fel ca zonele pline de bolnavi”.

Interviuri cu foarte mulți experți în boli infecțioase, oficiali din sănătate, epidemiologi și specialiști din mediul universitar din toată lumea sugerează că explicațiile ar fi legate de patru factori principali: demografie, cultură, mediul înconjurător și viteza de răspuns a guvernelor.

Fiecare posibilă explicație vine cu limitări considerabile și contra-dovezi ce produc confuzie. De exemplu, dacă populația în vârstă este cea mai vulnerabilă, atunci Japonia ar trebui să fie în topul listei. Și nu e așa nici pe departe. Totuși, aceștia sunt factorii pe care experții îi consideră cei mai plauzibili.

Puterea tinereții

Multe țări au scăpat de epidemii având populație relativ tânără. Tinerii sunt cei care fac forme ușoare sau asimptomatice ale bolii și nu sunt transmisibile celorlalți, spune Robert Bollinger, profesor de boli infecțioase la Johns Hopkins School of Medicine. Și tinerii au mai puține probleme de sănătate ce se pot activa la infecția cu coronavirus.

Africa – cu cele 45.000 de cazuri raportate, o mică fracție dintr-o populație de 1,3 miliarde – este continentul unde mai mult de 60% din locuitori au sub 25 de ani. În schimb în Tailanda și Najaf, Irak, oficialii din sănătate au descoperit că grupul 20-29 de ani are cea mai mare rată de infectare, deși arareori au arătat simptomele bolii.

Prin comparație, vârsta medie în Italia, una din țările cele mai crunt lovite, este de 45 de ani, iar media vârstei celor care au murit de Covid-19 este 80 de ani.

Tinerii tind să aibă un sistem imunitar mai puternic, ceea ce duce la forme mai ușoare ale bolii, spune Josip Car, expert în sănătate globală și populație de la Nanyang Technological University din Singapore.

Distanța culturală

Factorii culturali, ca distanțarea socială care este indusă în anumite societăți, poate da unor țări protecție suplimentară.

În Thailanda și India, unde numărul bolnavilor e relativ scăzut, oamenii se salută de la distanță, cu palmele împreunate, ca la o rugăciune. În Japonia și Coreea de Sud oamenii se înclină și cu mult înainte de apariția coronavirusului erau obișnuiți să poarte mască de protecție când nu se simțeau bine.

În multe din țările în curs de dezvoltare, obiceiul a îngriji bătrânii acasă a dus la existența a puține azile de bătrâni. Acestea au fost locuri unor izbucniri tragice a bolii în vestul Europei.

Totuși, sunt excepții notabile și în teoria distanțării culturale. În părți din Orientul Mijlociu ca Irak sau țările din Golful Persic oamenii adesea se îmbrățișează sau își strâng mâinile și totuși puțini s-au îmbolnăvit.

Căldură și lumină

Geografia de răspândire a pandemiei – care s-a întins rapid peste zone cu climă temperată ca Italia sau SUA și a fost aproape nevăzută în țări calde ca Ciad sau Guyana – pare să sugereze că virusul nu o duce bine la căldură. Alți viruși, ca cel care provoacă gripa obișnuită sunt mai puțin contagioși în medii calde și umede.

Dar cercetătorii spun că ideea ca doar vremea caldă să poată doborî coronavirusul este doar o dorință de-a noastră. Unele din cele mai grave focare sunt în locuri ca zonele amazoniene din Brazilia, un loc pe cât de tropical posibil.

„Este probabil ca în condiții de vară să fie mai bine, dar doar aceste condiții nu vor duce la o scădere semnificativă a răspândirii virusului sau la un declin al numărului de cazuri”, spune Marc Lipsitch, director la Center for Communicable Disease Dynamics de la Harvard University.

Virusul ce cauzează Covid-19 pare a fi așa de contagios încât atenuează efectul benefic al căldurii și umidității, spune și dr. Raul Rabadan, biolog la Columbia University.

Dar alte aspecte ca faptul că în climatele calde oamenii petrec mai mult timp în aer liber ar putea fi utile. „Oamenii care trăiesc împreună în spații mici, pot permite recircularea virusului, crescând șansele de a contracta boala”, spune Car de la Nanyang Technological University.

Razele ultraviolete sau razele solare inhibă coronavirusul, conform unui studiu făcut de universitatea din Connecticut, SUA. Deci suprafețele din locuri însorite au șansă mai mare să fie necontaminate. Dar transmiterea se face de obicei prin contact cu o persoană infectată, nu atingând o suprafață.

Izolare rapidă și strictă

Țările care au luat măsuri de izolare din timp, ca Vietnam și Grecia, au putut evita răspândirea necontrolată, dovadă a puterii distanțării sociale și carantinei în îndepărtarea virusului.

În Africa, țările care au avut experiențe amare cu ucigași ca HIV, tuberculoza sau Ebola știau cum se procedează și au reacționat rapid.

Personalul aeroporturilor din Sierra Leone și Uganda luau temperatură și detalii de contact la pasageri, putând măști, cu mult înainte ca SUA sau țările europene să fi prevăzut asemenea măsuri. Senegal și Ruanda și-au închis frontierele și au anunțat măsuri stricte când aveau foarte puține cazuri, iar autoritățile sanitare au început detectarea contactelor celor bolnavi foarte devreme.

Dar sunt unele țări unde autoritățile au reacționat târziu și cu măsuri lejere și totuși au fost cruțate. Cambogia și Laos au ambele puține infecții când aveau măsuri de distanțare socială, dar nu au mai raportat nici un caz nou de trei săptămâni.

Cum se învârt zarurile

În final, cei mai mulți experți au fost de acord că nu există un singur motiv pentru care unele țări sunt lovite și altele nu. Răspunsul este probabil o combinație din factorii de mai sus plus încă un factor foarte des menționat de cercetători: noroc curat

Țări cu aceleași culturi și climat pot avea diferențe esențiale în răspândire. Dacă o persoană infectată participă la un eveniment social aglomerat, schimbându-l în ceea ce cercetătorii numesc super-răspândire, lucrurile se pot schimba imediat.

Iar când țări care iau toate măsurile greșite nu par să fie așa de afectate de virus cum ne-am aștepta, nu mai înțelege nimeni nimic. „În Indonesia avem un ministru al sănătății care crede că se poate ruga pentru a alunga Covid-19 și nu se fac testări aproape deloc”, spune dr. Pandu Riono, specialist în boli infecțioase la University of Indonesia. „Dar avem noroc că sunt așa multe insule în țara noastră, ceea ce limitează călătoriile și, poate, infecția. Că în rest, nimic din ceea ce facem, nu facem bine”, a adăugat el.

+11 -0
se încarcă...