joi, septembrie 29, 2022
AcasăEditorialMult mai periculoasă decât graţierea

Mult mai periculoasă decât graţierea

 

S-a lămurit, în sfârşit, şi poporul ce-i cu graba şi cu insistenţa asta a guvernanţilor de a promova cu orice preţ şi cât mai repede textul celor două ordonanţe, a graţierii colective şi a schimbării Codului Penal, prin orice metodă posibilă. Este vorba despre libertatea liderilor coaliţiei, Liviu Dragnea şi Călin Tăriceanu, ambii cu dosare în curs de cercetare şi procese în derulare. De aici graba şi nici vorbă din cauza condiţiilor precare din penitenciare, sub orice critică posibilă – este adevărat, dar nu mai rele decât cele ale multor copii sau bătrâni instituţionalizaţi.

Cât priveşte moralitatea îndoielnică a motivaţiilor invocate mai este de discutat. Găsesc nepotrivită şi abordarea unora dintre cei peste 100.000 de demonstranţi care au protestat în aproape toate oraşele din ţară, susţinută şi de preşedintele Iohannis, de tipul „totul sau nimic”, adică Guvernul să renunţe necondiţionat la amnistie şi graţiere. Ideea nu ar trebui să fie abandonată însă ar fi de dorit ca procedurile să fie comunicate transparent iar opiniei publice să-i fie făcute cunoscute tipurile infracţiunilor vizate, media pedepselor precum numărul de deţinuţi afectaţi. La scară naţională, devine prea puţin important dacă prin eliberarea unor sute de amărâţi, care prezintă pericol social redus, scapă şi Dragnea sau Voiculescu. Dar nu şi invers! Adică să scape marii corupţi iar ca să poată fi încadraţi şi ei să scape la pachet şi infractorii periculoşi, în mare parte recidivişti.

Necazul guvernanţilor este că din transparentizare – în condiţiile noului cod penal, mult mai blînd decît cel vechi, cât şi a noului cod de procedură penală, şi el mai blînd în ce priveşte condiţiile de reabilitare – va rezulta că o lege a graţierii nu este deloc urgentă şi că problema suprapopulării penitenciarelor din România poate fi rezolvată prin alte căi, mai puţin traumatizante pentru societate: transformarea în închisori a unor cazărmi dezafectate, arest la domiciliu etc.

Oarecum orbită de furia stârnită de tentativa PSD de a zădărnici rezultatele luptei anticorupţie din ultimii ani, marea majoritate a societăţii civile pare să nu fi înţeles că mult mai periculos pentru cel puţin viitorii patru ani este textul celei de a doua ordonanţe (sau ce-o ieşi ea până la urmă) referitoare la amendarea Codului Penal. Ridicarea pragului prejudiciului până la care fapta poate fi incriminată la 200.000 lei şi condiţionarea de plângerea prealabilă, în termen de trei luni, a celui păgubit potenţial (adică, în majoritatea cazurilor, chiar făptuitorul!) este practic o garanţie pentru toţi şefii de instituţii că pot disimula fără teamă bani publici până la concurenţa sumei limită.

Ca să înţelegem grozăvia şi dimensiunile acestei posibile uriaşe fraude menţionez că suma alocată prin proiectul de buget pentru Planul Naţional de Dezvoltare Locală este de 6,6 miliarde euro precum şi că, potrivit unei prevederi promovate de Guvernul Ponta, limita la achiziţiile publice directe (adică fără publicitate şi fără licitaţie) a fost ridicată la 100.000 euro pentru lucrări şi servicii achiziţionate de instituţiile publice. Cum între neglijenţa în serviciu şi abuzul în serviciu nu există decât culpa (din prostie, pe româneşte) şi intenţia dovedită, devine de neînţeles cum textul actului normativ promovat de guvern prevede tocmai dezincriminarea abuzului în serviciu şi nu a neglijenţei. Mai limpede, că nu găsesc o formulare mai simplă: „puneţi mâna şi furaţi, că noi n-avem de unde să vă dăm, dar cu bun simţ, adică nu mai mult de 99.999 lei la o achizţie şi nu mai mult de două ori”.

Între 2008 şi 2015 Grecia a pierdut 26% din Produsul Intern Brut şi a atins un şomaj ale cărui valori se menţin constant în jurul cifrei de 25% la general şi de 50% la tineri, cu toate că şi la ei, ca şi la noi, a avut loc o emigrare masivă a forţei de muncă tânără şi activă. Cum a fost posibil aşa ceva, dincolo de modul cel puţin oneros în care marile puteri creditoare au profitat de căderea grecilor? Ei bine, cu cel puţin 20 ani înainte, economia Greciei a început să sufere de deficienţe structurale, s-a bazat prea mult pe consumul intern şi a început să fie măcinată din interior de corupţie endemică şi nepotism. Clientela politică a acaparat cam toate pârghiile economice şi sociale, clasa mijlocie a fost lăsată pradă corporaţiilor multinaţionale, obedienţa bugetarilor a fost cumpărată cu un şir nesfârşit de pomeni iar sarabanda împrumuturilor externe precum şi fondurile structurale repartizate de la Bruxelles au fost puternic dijmuite de administratorii ţării prin şmecherii legislative ca cea descrisă mai sus, aflată în intenţia actualului guvern de la Bucureşti. Mie mi se pare că aici asemănările între ceea ce au trăit grecii şi ceea ce se întâmplă în aceşti ani la noi în ţară merg până la identificare.

Nu spun că funcţionarii noştri, primarii şi preşedinţii de consilii nu ar trebui eliberaţi de frica paralizantă, care-i face să sune la Bucureşti pentru orice prostioară care poate fi rezolvată prin natura funcţiei deţinute, dar de aici până la a le da liber să fure, chiar şi cu măsură, e distanţă ca de la democraţiile din Vestul Europei la cele din Africa. Rămâne la latitudinea noastră să alegem în care dintre ele vrem să trăim.

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
15.6 ° C
15.6 °
15.5 °
73 %
3.5kmh
61 %
joi
24 °
vin
24 °
sâm
26 °
Dum
18 °
lun
16 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

Pentru că șoferii continuă să nu respecte indicatoarele rutiere, s-a trecut la următorul nivel.

EDITORIAL

Timpul ne face mereu surprize, dar nu toate îmbucurătoare. Iată, acum ne-a adus vestea tristă, logic posibilă, dar mereu neașteptată și cutremurătoare în cazul...

GÂNDUL ZILEI

Eminescologii toți Au dileme foarte mari: Oare plopii fără soț Or fi fost … celibatari? -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...