Fără îndoială, putem cataloga 2018, anul care vine cu viteză, ca pe unul foarte complicat. Anul acesta se încheie la fel cum a început, cu asaltul pesedist asupra justiţiei. Aşa cum anticipam, au pregătit totul în preajma sărbătorilor şi au dat drumul la legi şi proiecte pe bandă rulantă, decizii care vor schimba fundamental parcursul României, începând chiar de la anul. Strada a obosit, cum era de aşteptat, dealtfel. Am văzut la un moment dat o pancartă a unei tinere pe care scria către pesedişti că în fiecare weekend din anul ăsta au ţinut-o prin pieţe. Nu poţi protesta continuu (vorbesc de alte oraşe din ţară, în Botoşani, după februarie, nu a mai ieşit nimeni în stradă). Numărul protestatarilor se micşorează continuu, iar pesediştii se bazează pe faptul că vor cădea mişcările de protest în desuet. Pentru că e simplu să protestezi împreună cu şase sute de mii de oameni. Când protestezi însă împreună cu doar alţi 20, îţi trebuie mult mai mult curaj, pentru că rişti să devii caraghios. Aşa se explică şi această stare mohorâtă, de depresie, a celor care văd şi ce se întâmplă şi au crezut că trebuie să facă ceva. Cu o opoziţie în vacanţă şi un preşedinte idem, nu prea mai sunt multe lucruri de făcut. Au reînceput discuţiile despre plecatul din ţară, cât şi intenţiile ferme de plecare sau chiar plecările. La puţinii care mai rămăseseră. Iar asta e grav, când oameni buni şi pregătiţi pleacă unde văd cu ochii. Mulţi din cei care i-au votat pe Dragnea şi infractorii care mutilează legile, pentru un ban în plus la leafă sau la pensie, îşi dau seama acum, prea târziu, de efectele perverse ale votului când le pleacă pe capete copii şi nepoţii în străinătate. De partea cealaltă, la televiziunile de serviciu, Dragnea explică în mod competent cum parlamentul abia acum are curaj să voteze ce vrea (aici are dreptate, până acum nu au îndrăznit să facă aşa nişte golănii). Iar alţi specialişti condamnaţi penal spun sus şi tare că armonizăm legislaţia cu cea europeană, deoarece în nici o ţară numai este, de exemplu, abuz în serviciu. În studiourile respective atmosfera e prietenoasă, nu e nimeni să le spună bandiţilor ălora că toate ţările europene au abuz şi neglijenţă în serviciu în legislaţie, iar prag pentru aşa ceva nu există sau, dacă este, e pe la zece mii de euro, nu două sute de mii, cum e propus la români. Să vă explic şi de ce suma asta, 200.000 de euro. Păi simplu, guvernul tocmai a mărit pragul prin care se pot acorda contracte fără licitaţie la, aţi ghicit, 200.000 de euro. Dar e probabil doar o coincidenţă, nu? Însă dincolo de jena pesediştilor, mulţi din ei ţinând secret apartenenţa la comisia Iordache (ca Doina Federovici, senator PSD de Botoşani) sau refuzând să comenteze de ce iniţiază legi care apără mita şi şpaga (cum e Costel Lupaşcu, deputat PSD de Botoşani), dincolo de toate astea, mi-a atras atenţia o ipoteză a unui prieten: dacă asta e ce vrem de fapt? Dacă aşa ne-am obişnuit, iar gândul că ar trebui să trăim corect ne dă ameţeli? Nu vă grăbiţi cu concluziile, amintiţi-vă reticenţa cu care a fost privit guvernul Cioloş, care promova meritocraţia şi transparenţa în toate domeniile. După care, românii au votat masiv un program de guvernare fantezist, propus de un partid condus de un condamnat penal. Poate ne-a intrat în sânge asta, să ne descurcăm cumva, printr-o reţea de prieteni sau pile (ce ar deveni inutilă într-o lume normală), să ne căciulim, să stăm în genunchi pe la ghişee cu funcţionari dispreţuitori (pentru că nici noi nu prea avem toate hârtiile în ordine), să fim trataţi ca animalele prin spitale până nu sărim cu o şpagă, acolo. Care şpagă să rezolve mai toate problemele mici şi mari ale vieţii cotidiene, în timp ce românul stă la crâşmă, bea cafea şi înjură guvernul, vorba lui Mircea Dinescu. În situaţia dată, e normal ca rezistenţa la schimbare să fie uriaşă. Şi dacă punem problema pragmatic, nici nu va veni vreo schimbare, atâta vreme cât guvernanţii vor plăti salarii şi pensii, pentru cei cărora le-au mărit. Cu acestă manevră şi-au asigurat un electorat fidel, pentru care restul mişcărilor pesediste sunt neimportante, important e că au bani, deşi la ce scumpiri au apărut sau or să apară, mulţi îşi vor înghiţi bucuria. Aşa că semne bune anul are. Dar nu pentru noi.
2017, aşa cum l-am vrut – Cătălin MORARU redactor şef
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Pârlacul Marcel și vicleanul Cătălin – Dumitru MONACU, scriitor
Dintre toți politicienii de top ai României de azi, Marcel Ciolacu este, fără îndoială, un personaj aparte care a înțeles cel mai bine ce...
Editorial
Strategii ciudate și penele papagalului – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...
Editorial
„Broscuțele” și turnul Primăriei – Dumitru MONACU, scriitor
Nu am idee câtă lume cunoaște pilda cu broscuța surdă și, de aceea, pentru a fi sigur că voi fi înțeles așa cum trebuie...
Editorial
Aceleași poteci, alți parveniți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ați auzit ce isprăvi a mai comis Marcelașul cel Viteaz în ultimele zile? Ar cam trebui. Nu de alta, dar românilor le place să...
Editorial
Cu stângul în dreptul – Virgil COSMA, jurnalist
Nici n-a început bine campania electorală și deja ne este silă de ceea ce vedem și auzim, deși știam ce ne așteaptă. Cum deja...
Editorial
„Marea duhoare” de la Bucecea – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Editorial
16 pe un loc – Virgil COSMA, jurnalist
Partidele politice și alianțele au dat publicității listele pentru alegerile europarlamentare, sunt 542 de candidați pentru 33 locuri. Știu că nu interesează pe nimeni...
Editorial
Cea mai incorectă competiție – Dumitru MONACU, scriitor.
Dintre toate scrutinele electorale pe care le vom avea de înfruntat anul acesta, alegerea primarilor reprezintă fără nici un dubiu, cea mai mare și...
Editorial
Despre monumente și mastodonți – Dumitru MONACU, scriitor
Cu surle și trâmbițe suntem anunțați de către comenduirea garnizoanei civile cu sediul în palatul administrativ că în curând va mai prinde contur o...
Editorial
Oare dacă ascultam muzică adevărată ne era mai bine? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Zilele trecute am avut parte de un adevărat șoc cultural, ca să-i spun așa… Trecut prin parc - prea mult spus plimbare. Și acolo,...
Editorial
E musai să facem politică, oameni buni! – Dumitru MONACU, scriitor
Mulți, foarte mulți români, sătui până peste cap de indolența, incompetența, arivismul, nesimțirea, lipsa de caracter ș.a. (lista ar mai putea continua mult și...
Editorial
La Botoșani se întâmplă lucruri – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cu ceva timp în urmă, am decis să-mi găsesc altceva de făcut în ziua alegerilor locale. Orice altceva în afară de mers la vot....
Botoșani
cer fragmentat
4.3
°
C
4.3
°
4.3
°
81 %
1.3kmh
66 %
sâm
19
°
Dum
21
°
lun
21
°
mar
21
°
mie
20
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Cei de la spital au blocat accesul pentru maşinile ce încurcă pompierii ca să iasă şi ei măcar o dată bine la simularea de...
EDITORIAL
Dintre toți politicienii de top ai României de azi, Marcel Ciolacu este, fără îndoială, un personaj aparte care a înțeles cel mai bine ce...
EPIGRAMA ZILEI
Ne țin calea, mai mult goale,
Cu sânii în vânt, frivoli,
Unele ne bagă-n boale,
Altele în ... boli!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...