Prost a început anul ăsta! Şi dacă este să ne luăm după legile lui Murphy – un set de ziceri amare şi al naibii de adevărate – ce începe prost are toate şansele să se termine şi mai prost. Accidente cu morţi în prima zi a anului, incendii, crime, previziuni economice dintre cele mai sumbre (la nivel mondial, nu numai în ceea ce ne priveşte acasă) şi, ca şi cum n-ar fi de ajuns, asaltul fără de sfârşit al penalilor asupra Justiţiei Române. Mă şi întreb cum o fi să-ţi urezi toate cele bune, an nou fericit, Doamne Ajută şi toate celelalte şi apoi să intri cu 180 km/oră într-un sens giratoriu? Sau să-ţi ardă casa în dimineaţa de Anul Nou? Sau să-i dai în cap vecinului? Sau să uiţi de copilul care se juca în spatele casei şi să-ţi aduci aminte de el abia când deja s-a înserat şi să-l găseşti dimineaţa mort? Şi acum, colac peste pupăză, s-a spart şi buba asta în Poliţie şi curge puroiul şi pute pestilenţial. Pedofilul ăla nenorocit era şoferul şefului Serviciului de Poliţie Rutieră, funcţie în care nu ajunge oricine, fiindcă este exclusiv pentru oameni de „încredere”. Cei care devin mai apoi combinatori. Oameni slugarnici, un fel de lachei personali, oameni de „casă”, care cunosc toate dedesubturile murdare ale „biroului nr. 1” şi se ocupă de chestiuni „delicate”. Citeşte primitul şpăgilor pentru şef, dusul doamnei la coafor şi al copiilor şefului la grădiniţă, efectuarea tuturor comisioanelor pentru care şeful nu-şi poate păta obrazul. Adică o funcţie care implică un caracter lax şi o coloană vertebrală extrem de flexibilă. Trebuie să ai „pile”, şi să fii „de mare încredere” ca să ajungi într-o asemenea poziţie din care ştii tot ce mişcă în inspectorat şi poţi „interveni” la cererea cuiva, cu girul şefului, fireşte, dar de multe ori şi fără ca el să apuce să afle. A fost recunoscut de colegi, după fotografiile difuzate în presă, sesizate în mod direct structurile ce aveau în lucru dosarul şi săltat direct din sediu. De ce atât de târziu, când filmul din lift a fost difuzat la câteva ore după producerea faptei? Familia şi-a angajat avocat cu o zi înainte a de a fi fost adusă la cunoştinţa opiniei publice arestarea nemernicului. Cele două neconcordanţe temporale mă duc la gândul că atât anchetatorii cât şi familia au ştiut de la bun început despre cine este vorba şi că s-a încercat fie o muşamalizare fie măcar o mediere. De ce? Fiindcă o asemenea funcţie îţi oferă un fel de imunitate mai tare decât cea parlamentară. Dovadă că infractorul era recidivist, iar precedenta faptă a fost muşamalizată. Şi încă de ce? Fiindcă legea o permite! Şi poate că acesta este unul dintre aspectele cele mai importante care ar trebui dezbătute în asemenea situaţii. Părinţii ar trebui să ştie ce fac şi unde le sunt copiii. Tot ei ar trebui să iniţieze discuţii cu copiii, în care să îi avertizeze în ce fel de lume trăiesc, cât mai devreme cu putinţă. În lumea de astăzi excesul de pudoare este cea mai proastă alegere cu putinţă. La rândul ei, comunitatea tace şi nu-i pasă. Şi asta se poate educa. Legile nu sunt suficient de aspre pentru asemenea infracţiuni. Mulţi infractori au fost prinşi şi eliberaţi din lipsă de probe sau pentru prescrierea faptei. Educaţia sexuală şi civică trebuie întărită în şcoli. Un copil trebuie să înveţe cum să se protejeze, să refuze tentaţiile, să anunţe orice indicii de risc. Spun toate astea fiindcă o cercetare recentă arată că doar 10% din informaţiile primite despre sănătatea sexuală vin de la şcoală sau de la medici şi aceasta se întâmplă abia după vârsta de 14 ani. Scurgerea asta puturoasă din Poliţie indică, fără dubiu, o boală de sistem, agravată până la metastază în ultimii 15 ani. Meritocraţia a rămas doar un deziderat. O boală clasificată şi bine descrisă (dubla personalitate) nu a putut fi identificată la verificările periodice fiindcă psihologi la cadre au ajuns, în multe inspectorate, unii sau unele care nu înţeleg prea bine nici măcar ceea ce se întâmplă cu ei înşişi. În ultimii 10-15 ani s-a umplut ţara de absolvenţi de psihologie cu patalama oficială, făcuţi la sucursale de dugheană, cu diplome cumpărate ca la talcioc. Între multe miile de absolvenţi de psihologie or fi şi dintre cei foarte buni, nu mă îndoiesc, numai că nu pupă ei posturile astea. În locul lor sunt angajate nişte slugi umile, care îşi terfelesc meseria pentru toate nepoatele cu două tentative de suicid la activ dar care vor neaparat să ajungă comisărese. Iar despre cei de la fostul celebru „doi ş-un sfert”, actualul DIPI (poliţia internă a Ministerului de Interne, cea care trebuie să asigure sănătatea sistemului) s-a dus buhul demult că se ocupă mai mult de afaceri, de spionat politicieni şi de făcut dosare pentru eliminarea ofiţerilor incomozi. De ce spun că este boală de sistem dacă până aici a fost vorba doar despre Poliţie? Păi fiindcă situaţia este asemănătoare în mai toate instituţiile statului, în Consilii Judeţene, în Universităţi, în direcţii şi inspectorate. Aşa poate înţelegem mai uşor de ce aproape niciun funcţionar nu ştie să rezolve o problemă cetăţenească simplă până nu se uită pe proceduri sau nu îşi întreabă şeful, de ce primim înştiinţări aiuritoare de la ANAF sau de ce ni se pun diagnostice infirmate la fiecare nou set de analize. De ce, adică, ne împiedicăm de incompetenţă, lipsă de responsabilitate şi, nu în cele din urmă, de prostie pe la cele mai multe ghişee la care avem treabă.
O palmă groasă pe obrazul Poliţiei – Virgil COSMA jurnalist
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Editorial
Un nou val de impostură – Virgil COSMA, jurnalist
Tupeu, aroganță, sfidarea electoratului? Care dintre acestea poate caracteriza mai bine formarea noului guvern? Cred că toate la un loc și încă un șir...
Editorial
Trei decenii de schimbări – George LAZĂR, director
Astăzi împlinim treizeci de ani de la prima apariție. Enunțul în sine ascunde aproximativ zece mii de ediții, în spatele cărora s-au aflat cel...
Editorial
Bătaia moșnegilor cu pietre…periculoase – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă ar fi să nu țin seama de proporții și să asemăn cu ceva conflictul dintre Israel și Iran, apoi cu siguranță bătaia cu...
Editorial
Sindicatele – scut pentru impostori – Ciprian MITOCEANU, scriitor
S-au burzuluit ceva sindicatele de când cu austeritatea asta, dar mai mult așa, să facă impresie artistică. Doar nu-i imaginează careva că sindicatele chiar...
Editorial
Necesitate maximă: legea răspunderii – Dumitru MONACU, scriitor
La ora actuală, România are nevoie ca de aer de o așa lege. O lege care, pentru motorul bugetar ar fi un aditiv extraordinar,...
Editorial
Premiul „Obrazul de talpă de bocanc” merge la PLM – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum în preziua decernării premiilor Oscar s-a găsit cineva să ofere și prea puțin râvnitul trofeu „Zmeura de Aur”, cred că e cazul...
Editorial
Lumea nebună – Dumitru MONACU, scriitor
Cum îi mai place românului să-și complice viața! Ce simplu ar fi fost dacă în locul lui Nicușor Dan astăzi era președinte George Simion!...
Botoșani
cer fragmentat
28.7
°
C
28.8
°
26.6
°
43 %
1kmh
57 %
D
33
°
lun
36
°
mar
36
°
mie
31
°
J
21
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
O imagine cât o mie de cuvinte pentru viteza pe calea ferată, mai ales cea din judeţul Botoşani.
EDITORIAL
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
EPIGRAMA ZILEI
Doamna, o femeie fină
În șoaptă a replicat
Că și piatra masculină
Tare s-a ... muiat!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...