A venit din nou ziua lui Eminescu, acea zi în care tuturor românilor, dar mai ales celor din nordul obârşiei sale, ni se împrospătează amintirea acelei fiinţe care a rămas însemnată în diacronia noastră naţională prin lucruri de o atât de mare importanţă încât, iată, azi această zi aniversară mai poartă o încărcătură de mare nobleţe şi semnificaţie: Ziua Naţională a Culturii Române. Şi această îngemănare este pe deplin întemeiată, căci oricât am căuta şi ne-am strădui, n-am putea găsi un alt om născut din acest neam care să întrunească în substanţa, atât de precară a existenţei sale, atâtea simboluri de valoare reprezentative pentru matricea sa identitară. Despre geniul său poetic s-au scris râuri de pagini şi, iată că, în ciuda încercărilor unor neprieteni ai valorilor româneşti de a-l încadra la capitolul încheiat al rezidurilor revolute ale istoriei noastre, el continută să atragă şi să producă, măcar din când în când, revelaţii reale şi profunde unor spirite co-rezonante şi capabile a decela valoarea în sine. Dacă privim în zarea posterităţii sale, întâlnim nenumărate asemenea exemple de personalităţi de valoare din interiroul culturii noastre, dar – nota bene – şi din exteriorul ei, care au fost literalmente fascinate de strălucirea caratelor creaţiei şi cugetării sale. Pomenind doar câteva dintre aceste nume, încercăm a susţine succint demonstraţia aserţiunii. Pentru că ne este aproape somnul său veşnic din liniştea Mânăstirii Putna, să ne amintim, de pildă, de marea doamnă Zoe Dumitrescu Buşulenga cea care a studiat şi revelat tinerilor profunzimile acestei opere, cu precădere universul său german, iar în calitatea ei finală de Maica Benedicta, ne-a lăsat testamentar îndemnul „Apăraţi-l pe Mihai”. Să mai amintesc exemplul altei doamne, universitara italiana Rosa Del Conte care, odată fascinată de fluidul creaţiei eminesciene, s-a înverşunat să înveţe limba şi să studieze şi literatura română veche pentru a afla sorgintea acestei capodopere iar în final verdictul său a fost unul superlativ şi adresat universalităţii. Alt exemplu este cel al profesoarei indiene Amita Bhose aceea care, intrată în acest magnetism, şi-a părăsit casă şi masă, ca să vină în România să trăiască şi chiar să moară aici, studiind, traducând şi revelând lumii indiene miracolul eminescian. Vine la rând elveţiana Svetlana Paleologu Matta, autoare a unei hermeneutici fără seamăn a operei lui în cărţi care au cucerit spirite de mare înălţime precum cel al lui Nicolae Steinhardt şi nu numai. Şirul acestor exemple e nesfârşit şi vorbeşte, iar şi iar, despre valoarea acestui om născut şi botezat într-o iarnă botoşăneană. Şi, ca să aduc şirul exemplelor până în stringenta actualitate, nu se poate ignora nici apariţia recentă a cărţii criticului Alex Ştefanescu intitulată „Eminescu. Poem cu poem” în care, după ce a studiat benedictin timp de patru ani opera poetică eminesciană, el intreprinde un demers foarte util actualităţii tulburate, din păcate, pe alocuri de răcirea interesului şi preţuirii poetului. Ceea ce realizează această carte este tot un fel de hermeneutică, adică „traduce” caratele poemelor eminesciene pe înţelesul trăitorilor de azi. Dar acum, pentru că această aniversare a Poetului se petrece în debutul Anului Centenar al Marii Uniri se cuvine, dar nu numai din acest motiv, a releva contingenţa poetului cu acest eveniment. Nu este acum spaţiul necesar pentru aprofundarea acestui vast subiect, ceea ce am întreprins deja în numeroase rânduri, ba chiar şi într-o carte de doctorat şi voi continua să o fac. Dar pentru a formula doar ideea, voi aminti de rolul tânărului student de 21 de ani în organizarea marii Serbări de la Putna din 1821, care a întrevăzut, a sprijinit şi apoi a concluzionat importanţa acestui eveniment în statuarea vectorului de conştiinţă naţională îndreptat spre unirea întregului neam românesc. Această viziune a unirii apare nu o dată şi în opera lui în chip uimitor de premonitoriu dar trebuie relevat că toată lucrarea lui de conştiinţă s-a manifestat în sensul consolidării conştiinţei identitare naţionale. Căci studierea operei, tematicii, publicisticii, faptelor şi atitudinilor sale exprimă cu precădere concluzia că preocuparea sa dominantă a fost potenţarea identităţii naţionale româneşti într-o ipostază calitativ superioară, aptă a oferi lumii un model axiologic românesc autonom, energic şi demn de a se opune permantelor tendinţe de disoluţie a indentităţii naţionale de orice natură: socială, economică, politică, intelectuală, culturală ş.a. Acest deziderat este azi unul crucial pentru starea naţiunii noastre căci, dacă realizarea Marii Unirii a fost un moment astral al convergeţei energiilor noastre naţionale, aniversarea ei din acest an relevă, din păcate, un sens diametral opus, acela al unei întristătoare discordii generale din care nu poate ieşi nimic bun. De aceea aniversarea de azi a celei mai înalte conştiinţe a naţiunii, precum şi sărbătoarea pe care a inspirat-o, ar trebui să constituie un memento pentru imperativul conştientizării şi redresării acestei stări de lucruri.
Aniversarea ca memento – Lucia OLARU NENATI scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
De la „framing” la insecte – Dumitru MONACU, scriitor
Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...
Editorial
Fraierul patriotic, specie exploatată de sezon – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Având în vedere proporțiile dezastrului în care a ajuns să se scalde România, e evident că nu doar elevii bursieri, profesorii și directorii de...
Editorial
Pensiile speciale la momentul adevărului – Dumitru MONACU, scriitor
Despre pensiile speciale s-a scris și s-a vorbit atât de mult încât, pe bună dreptate, un editorial cu un așa subiect ar părea la...
Editorial
Un sacrificiu inutil și periculos – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e deloc întâmplător faptul că grosul măsurilor de austeritate lovesc în Educație. Poate puțin surprinzător, în condițiile în care situația în care a...
Editorial
Clasa politică se salvează din nou – Virgil COSMA, jurnalist
Astăzi, în Parlament, noul guvern își asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri care trebuie să reducă deficitul țării. Urgența este dată de faptul că...
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Editorial
Un nou val de impostură – Virgil COSMA, jurnalist
Tupeu, aroganță, sfidarea electoratului? Care dintre acestea poate caracteriza mai bine formarea noului guvern? Cred că toate la un loc și încă un șir...
Editorial
Trei decenii de schimbări – George LAZĂR, director
Astăzi împlinim treizeci de ani de la prima apariție. Enunțul în sine ascunde aproximativ zece mii de ediții, în spatele cărora s-au aflat cel...
Botoșani
câțiva nori
18.9
°
C
18.9
°
17.6
°
86 %
1.2kmh
24 %
S
30
°
D
28
°
lun
33
°
mar
30
°
mie
26
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Un semn clar că şi pe trecere trebuie să fii cu ochii-n patru să n-o păţeşti.
EDITORIAL
Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...
EPIGRAMA ZILEI
La cât de mulți a arestat
Gânditu-m-am că s-ar putea
Să aibă ADN schimbat
În ... DNA!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...