Despre poliţişti s-au spus şi se spun multe bancuri, inclusiv acea vorbă de duh ce precizează că nu există bancuri cu poliţişti, toate isprăvile puse pe seama acestei categorii socio-profesionale fiind, de fapt, cât se poate de reale. Dacă priveşti la ultimele isprăvi ale Poliţiei Române, nu ai cum să nu te întrebi dacă afirmaţia de mai sus nu conţine ceva mai mult decât proverbialul sâmbure de adevăr. Un tânăr care s-a fotografiat prin club atunci când au venit mascaţii îi acuză pe oamenii legii că l-au cotonogit. Dintr-o dată a făcut rost de ceva mai multă notorietate decât atunci când intenţiona să urce o poză pe o reţea de socializare. Un cetăţean care a traversat prin loc nepermis a fost la un pas de moarte din cauză că poliţiştii, în exces de zel, l-au pus la pământ şi încătuşat în condiţiile în care omul avea nevoie ca de aer de inhalator, fiind suferind cu plămânii. Pe meleagurile botoşănene poliţiştii de la rutieră s-au cam făcut de baftă după ce un şofer a reuşit să demonstreze că a fost amendat pe degeaba. IPJ a pierdut unul dintre procese deoarece a tratat cu superficialitate acţiunea, făcând trimitere la un alt dosar. În zona sediului Poliţiei locale maşinile sunt parcate chiar în curbă; dacă vrei să le ocoleşti trebuie să depăşeşti linia continuă. Cu ceva timp în urmă era să „pup” un taxi care venea din sens opus pentru că doi indivizi în uniformă stăteau la taclale cu uşile maşinilor deschise. Că doar n-o să se amendeze reciproc sau să caute un loc de parcare ceva mai potrivit. Dar crema gafelor care duc la dispariţia bancurilor cu poliţişti este reprezentată de descinderile la adrese greşite. Din când în când emisiunile de ştiri prezintă realizări parcă trase la indigo. Sau la xerox, că foiţa de indigo nu mai e de multă vreme la modă. Ultima gafă din categorie, când poliţiştii au spart casa unui profesor de istorie, a iscat un scandal colosal. Asta pentru că omul nu s-a lăsat intimidat şi i-a dat pe agresori – până la urmă, când cineva îţi intră cu forţa în casă asta face, te agresează – în judecată, cerând daune serioase. Iar asta i-a determinat pe cei de la Poliţie să ceară introducerea unei asigurări de malpraxis pentru poliţişti. Pentru că, vorba deţinutului, poliţiştii e şi ei oameni (sic!). Şi dacă e oameni mai poate şi ei greşi. Având în vedere cât de multe sunt descinderile la adresă eronată nu ai cum să nu-ţi pui unele întrebări. Până la urmă o acţiune în forţă a Poliţiei nu se face după ureche, ci e nevoie de un plan bine pus la punct. Nu iei cu asalt locuinţa unui suspect periculos (de asta există mascaţii) fără o tatonare serioasă a terenului. Faci recunoaştere, evaluezi riscuri. Nu dai iama orbeşte, deoarece sunt toate şansele ca operaţiunea să iasă prost. Filezi, tatonezi, evaluezi şi abia apoi acţionezi. Cum se face că prea multe descinderi se finalizează cu pensionari băgaţi în sperieţi şi ameninţaţi cu arma? Să fie vorba doar de incompetenţă şi lipsă de comunicare? La cât de multe sunt astfel de incidente se poate bănui ceva mai mult. De pildă o oarecare cârdăşie între oamenii legii şi infractori. Să greşeşti adresa la care se face descinderea oferă infractorului din vecini timpul necesar pentru distrugerea probelor incriminatorii sau pentru a se extrage din zonă. E genul de posibilitate ce trebuie luată în calcul, având în vedere numărul acţiunilor de forţă terminate cu scuze, uşi demolate şi eterna întrebare: „Cine plăteşte pagubele?” Evident, nu trebuie ignorată şi varianta „Dorel”. Care a devenit chiar mai tare decât Garcea. După ce rândurile poliţiştilor au fost decimate de pensionarile anticipate, găurile au fost umplute cu cine s-a nimerit; ocazia perfectă pentru Doreii din toate sectoarele de activitate pentru a îmbrăca uniforma Poliţiei Române. Durata şcolarizării pentru agenţii de poliţie a scăzut nepermis de mult, cât despre angajările din sursă externă acestea le depăşesc pe cele efectuate prin filiera şcolilor de poliţie (sau fabrici, având în vedere la cum s-a automatizat procesul tehnologic). Rezultatele se văd deja şi există toate şansele să devină şi mai dezastroase. Descinderi făcute după ureche, comportament lipsit de profesionalism… Dorel îşi extinde domeniul de activitate. A ajuns şi în Poliţie. Nu spunem nimic de politică; acolo Dorel e prezent încă de la început.