Alba-neagra cu populaţia României

0

Mai ştie oare cineva cu exactitate câţi români trăiesc? Dar câţi îşi duc traiul zilnic în ţară şi câţi în străinătate? Câţi dintre ei mai au drept de vot? Câţi copii sub 18 ani sunt? Întrebări legitime şi la care, într-un stat civilizat, ai găsi cu uşurinţă răspunsurile accesând paginile de Internet al diverselor instituţii. La noi, totul e o nebuloasă instituţional întreţinută din diferite interese, astfel că orice încercare de desluşire a adevărului poate fi sortită eşecului din cauza erorilor oficiale. Săptămâna trecută, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ne anunţa că la 28 februarie erau 18.897.092 (!) de români cu drept de vot. O cifră halucinantă, dacă ţinem cont şi de celelalte date care reflectă populaţia României. În primul rând, potrivit AEP, numărul alegătorilor ar fi mai mare cu vreo şase sute de mii decât la alegerile parlamentare din 2016, când au fost aşteptaţi la urne 18.297.431. Şi asta în condiţiile în care an de an, România pierde populaţia aferentă a unui oraş de mărimea capitalei Marii Uniri, Alba Iulia, dacă e să luăm de bune datele oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, anul trecut, sporul natural a fost negativ, minus 69.279, iar acum doi ani acesta a fost de minus 54.316. Adică, în ultimii doi ani, România a pierdut 123.595 de oameni. O medie de 60 şi ceva de mii de locuitori pe an. Apoi, pe lângă sporul natural negativ, anual, mii, dacă nu zeci de mii de oameni renunţă la cetăţenia română. E drept că în ultimii ani şi foarte mulţi basarabeni au obţinut cetăţenia română, dar numărul lor e de ordinul zecilor de mii anual şi nu acoperă golul lăsat de declinul demografic. La recensământul din 2011, populaţia totală a României era de 20.121.641. Asta după ce au trebuit să treacă luni bune pentru ca INS să umfle populaţia peste pragul de 20 de milioane. În paralel, pe site-ul Băncii Mondiale, populaţia României este de 19.815.308 locuitori, la nivelul anului 2015. Cifra pare mai aproape de realitate, dacă ţinem cont de declinul anual al populaţiei. Dacă s-ar recunoaşte că suntem doar vreo 19,5 milioane de locuitori, din care am scădea vreo 3,5 milioane de copii şi vreo câteva zeci de mii de români care au dreptul de vot suspendat, am ajunge la un electorat de vreo 16 milioane de locuitori, cu vreo trei milioane mai puţin decât în evidenţele AEP. Ce înseamnă asta? În primul rând, AEP a creat posibilitatea ca „trei milioane de morţi” să voteze la viitoarele alegeri. Dacă ne aducem aminte că Iohannis l-a învins pe Ponta cu un milion de voturi, 6,2 milioane la 5,2 milioane, atunci vedem ce mult ar putea influenţa rezultatele electorale voturile „morţilor vii”. S-ar putea ca în 2019, cimitirele să fie pline de alegători şi nu ar fi de mirare să avem deschise secţii de vot şi în capele. Sunt şi alte motive pentru care se măsluiesc datele statistice referitoare la populaţie. Ar fi jale mare printre bugetari dacă datele despre populaţie ar reflecta realitatea. Gândiţi-vă că s-ar pierde locuri bune de parlamentari, vreo 60, că multe localităţi ar trebui retrogradate din punct de vedere al populaţiei, iar odată cu această retrogradare s-ar pierde posturi de viceprimari, de consilieri locali, dar şi din birourile administrative, deoarece schema de personal se raportează la numărul locuitorilor. Nu prea convine politicului un astfel de scenariu, cum nu ar conveni să se afle la Bruxelles că suntem cu mult mai puţini. S-ar pierde din forţa de negociere a statului (dacă am fi avut-o vreodată), dar mai ales din fondurile alocate, care se calculează în funcţie de numărul locuitorilor. În schimb, s-ar recupera din pix, pe hârtie, decalajul faţă de celelalte state UE, pentru că toţi indicatorii raportaţi la numărul populaţiei ar avea valori mai mari. În următorii ani, sigur nu va fi voinţă politică pentru a se face curăţenie la statistică, deoarece politicienilor le plac apele tulburi în care să poată jongla cu cifre şi să dea vina pe oricine altcineva pentru eşecurile lor. Apoi, zecile de ani de comunism şi-au pus amprenta şi pe statisticieni care s-au obişnuit să ofere, lună de lună, an de an, recolte şi producţii record, dar şi o populaţie care creşte sau măcar rămâne la un nivel relativ constant, în ciuda sporului natural negativ. Aşa că, de-a lungul anilor, a devenit naturală şi acceptată minciuna din statistici, atâta timp cât nu deranjează pe nimeni.

Deja ai votat!
se încarcă...