vineri, martie 29, 2024
AcasăEditorialArmenii botoşăneni în Anul Centenarului Marii Uniri

Armenii botoşăneni în Anul Centenarului Marii Uniri

Florin Simion Egner
Primar 2000-2004

Comunitatea armeană este una dintre cele mai vechi din Botoşani. De-a lungul a opt secole, armenii şi-au pus amprenta pe istoria, viaţa socială şi cultura oraşului. Pentru această comunitate integrată organic în viaţa Botoşanilor, manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri sunt un bun prilej de rememorare a rolului şi a contribuţiei unor personalităţi armene botoşănene la înfăptuirea acestui act, dar şi de a aduce o bucurie locuitorilor municipiului prin câteva evenimente culturale de excepţie.
Pentru început, manifestările din aceste zile aduc în memoria colectivă militarii armeni din Primul Război Mondial. În anul 1918, generalul de origine armeană Iacob Zadig (1867-1970) a eliberat Bucovina de sub ocupaţia austro-ungară, scriindu-şi astfel numele în Cartea Eroilor Neamului.
Armenii botoşăneni au avut atunci câteva personalităţi remarcabile. Poate cel mai cunoscut rămâne Ioan Missir (1890-1945), sublocotenent în Armata Română, cel care a scris cunoscutul roman „Fata Moartă”, un jurnal de război fără egal în literatura noastră. Ioan Missir, la al cărui mormânt din cimitirul armean din Botoşani se vor pune flori, a fost ultimul primar necomunist al Botoşanilor.
Medicul militar Mardiros Ciomac (1862-1951) a fost armeanul botoşănean care a ajuns general în Armata Română. El a înfiinţat navele spital pe Dunăre, unde au fost operaţi sute de răniţi în Primul Război Mondial. Tot sub îndrumarea acestui excepţional medic militar s-a construit în Botoşani, cu bani din donaţia armenilor Grigore şi Ecaterina Maximovici, “Spitalul de izolare” al oraşului.
Medicul Iacob Iacobovici (1879-1959), de origine armeană şi născut la Costeşti (în actuala comună Răchiţi), a condus în Primul Război Mondial Spitalul Militar din Bacău. Mai târziu a făcut o carieră profesională strălucită în medicină, ajungând profesor universitar şi academician. Prieten cu Nicolae Iorga, armeanul Iacob Iacobovici a fost membru fondator al Academiei Române de Medicină, membru al Academiei de Chirurgie din Paris, şi a fost distins de francezi cu Legiunea de Onoare.
Manifestările culturale cele mai aşteptate de botoşăneni au în prim plan două personalităţi armene, foarte cunoscute în ţară dar şi în lume. Una dintre ele este interpreta de muzică uşoară de origine armeană Corina Chiriac, care va fi protagonista unui concert la Casa Sindicatelor. Corina Chiriac este legată de Botoşani prin rudele care au locuit pe Strada Armenească (în casa Chiriac-Bâznoşanu, peste drum de biserica armeană „Sfânta Treime”).
Cel care va deschide manifestările în Botoşani este Varujan Vosganian, liderul comunităţii armene din România. Personaj omniprezent şi foarte activ, Vosganian este un scriitor remarcabil, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi un finanţist la aceeaşi dimensiune, ministru al Economiei, Finanţelor şi Comerţului în trei guvernări, între 2006 şi 2013. Este un personaj care a urcat în politică prin merite personale, de la revoluţionarul închis la Jilava în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 până la parlamentarul de astăzi, fondator de partid şi lider politic cu carismă, o voce ascultată în luarea multor decizii importante pentru România.
Am avut recent privilegiul de a fi de faţă la o confesiune a lui Varujan Vosganian, legată de proiectele literare de viitor. Întrebat de confratele Varujan Pambuccian ce mai scrie, Vosganian a explicat că prin „Statuia comandorului” (1994), „Cartea Şoaptelor” (2009) şi „Copiii războiului” (2016), cărţi scrise într-o perioadă de două decenii, a încheiat un ciclu romanesc în care destinele unor personaje şi evenimentele care au schimbat brutal aceste destine acoperă o perioadă istorică pe care nu trebuie să o uităm niciodată. ”Probabil mă voi opri aici, pentru că simt că am reuşit să transmit tot ceea ce aveam de spus”.
Şi Varujan Vosganian a avut multe de spus. Cărţile lui au fost tipărite în mai multe ediţii şi traduse în mai mult de treizeci de limbi. „Cartea Şoaptelor” i-a adus, doi ani consecutiv, propunerea de nominalizare la Premiul Nobel pentru literatură.
Romanul „Statuia comandorului”, care va fi prezentat azi în Sala Oglinzilor de la Muzeul Judeţean de Istorie, a treia carte lansată la Botoşani de Varujan Vosganian în ultimii ani, este momentul de sărbătoare aşteptat al acestor zile care marchează istoria şi cultura comunităţii armene.

Deja ai votat!
Botoșani
câțiva nori
14.4 ° C
14.6 °
13.8 °
44 %
9.7kmh
13 %
vin
19 °
sâm
25 °
Dum
26 °
lun
27 °
mar
18 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Nici hoții nu-s dezamăgiți și rămâi și tu cu mașina întreagă.

EDITORIAL

În avalanșa de știri, săptămâna trecută una a trecut aproape neobservată. Este vorba de anunțul făcut de Doina Federovici, președinta consiliului județean, că nu...

EPIGRAMA ZILEI

Drag mi-a fost calul bălan Și pe badea în Merțan Drag mi-e badea și în car Dacă e ... milionar!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...