fifteen + sixteen =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Ciprian MITOCEANU
scriitor

România a depăşit de multă vreme momentul când se afla pe marginea prăpastiei; acum e deja în cădere liberă şi e puţin probabil ca ceva să-i mai poată opri prăbuşirea. Cu toate acestea, puternicii zilei susţin că suntem din ce în ce mai grozavi şi că toată lumea ne invidiază. Chiar aşa, ne invidiază; altfel de ce s-ar strădui să ne distrugă, să ne facă să uităm „limba noastră-i o comoară” şi de unde am plecat?

Însă semnele prăbuşirii sunt cât se poate de evidente şi nu pot fi ignorate decât de cei spălaţi pe creier cu ajutorul televiziunilor de partid sau a năimiţilor la stat care nu fac nimic pentru a justifica salariile de zeci de mii, adesea mult mai mari decât ale omologilor din ţările dezvoltate în adevăratul sens al cuvântului. Cel mai evident e faptul că guvernanţii evită să vorbească despre prezent, la ei toate lucrurile bune la care trebuie să se aştepte românii se vor petrece în viitor. Şi nu unul foarte apropiat ci în cel îndepărtat şi foarte îndepărtat. PSD-ul, prin vocea liderului Dragnea, a promis efecte benefice şi imediate dacă pune mâna pe putere. Şi cum la ultimele alegeri maşina aia de furat voturi a funcţionat  mai bine decât în alte situaţii, cei de la PSD s-au văzut la butoane. Şi abia atunci au costatat că „atât poate ţara asta” şi că, dacă fac abstracţie de ceea ce vor fura, nu mai rămâne prea mult şi pentru dezvoltare. Aşa că au schimbat „termenul de execuţie” – dacă e să ne exprimăm în termenii folosiţi atunci când vine vorba despre inverstiţii vitale. L-au împins ceva mai încolo, prin 2040, atunci când nimeni nu se va mai gândi să le ceară socoteală. Să ne gândim doar la Tătucul Iliescu; îi mai cere cineva socoteală pentru Revoluţie şi Mineriade? L-au inculpat într-un dosar şi cam atât; oricum o să moară la el acasă şi va beneficia de înmormântare cu onoruri militare.

Dar să revenim la România viitorului. Acea Românie de-a dreptul utopică ce va conduce Europa şi va fi privită cu invidie de cei care azi încearcă să ne distrugă. Fără succes, însă, deoarece patrioţii sunt cu ochii pe duşmani. Liviu Dragnea a ţinut să ne asigure că satele din România vor deveni mai frumoase decât cele din Occident. În viitor, desigur, pentru că în momentul de faţă mai este de lucru. Deocamdată PSD-ul a scos satele din noroaie, mare realizare şi asta.

Tot cu gândul la viitor gaşca de la guvernare şi-a pus în gând să facă praf Pilonul II de pensii. După ce ani de zile s-a lăudat că el a pus bazele sistemului de pensii private în România, Tăriceanu a schimbat foaia. Cere administratorilor Pilonului II să investească mai mult în economia reală a României. Cică e o chestie de bun simţ. Şi de viitor, să nu uităm… De fapt cerut e cam prea blând spus; individul vrea să-i forţeze să bage banii românilor în investiţii cu grad mare de risc şi să nu se limiteze doar la portofoliul tradiţional de investiţii în titluri de stat şi alte operaţiuni care presupun mai puţine riscuri. Un pas hotărât a fost făcut marţi; românii îşi pot tranfera contribuţiile la Pilonul I. Cu alte cuvinte, îşi fac pomană cu statul în numele unui viitor îndepărtat.

Indiferent de decizia administratorilor de pensii private, viitorul Româiei iese în câştig. Dacă cei care se ocupă de Pilonul II vor percuta pozitiv la pretenţiile lui Tăriceanu, guvernanţii vor avea grijă să risipească banii în tot felul de parteneriate public-private – să nu vă imaginaţi că vor putea investi „ăia” în ce vor ei. Dacă se vor sătura de şicanele la care sunt supuşi şi se vor retrage, naţionalizarea Pilonului II va deveni realitate. Păi ce altceva poate să facă statul dacă nu mai există operatori pe segmentul de pensii private? Iar cu banii procuraţi astfel guvernanţii vor putea îndepărta puţin momentul când tot poporul va constata că nu doar că nu mai există niciun viitor, dar noi nu am avut nici măcar un prezent de care să ne bucurăm cu adevărat.

Trăitorii pe aceste meleaguri au fost mereu etichetaţi drept generaţie de sacrificiu. Nu trăiţi prea bine azi, dar o să trăiţi mâine sau, dacă nu mâine, poimâine; în orice caz, pe copiii voştri îi aşteaptă un viitor mult mai bun. Bucuraţi-vă de ziua de mâine şi nu de cea de azi; luaţi minte de la Scarlet O’Hara cu celebra ei concluzie „E şi mâine o zi…” şi votaţi aşa cum vă cere partidul, că dacă nu era partidul nu aveaţi parte de niciun viitor.

În altă ordine de idei, Sebastian Ghiţă, care şi-a regăsit tupeul de odinioară, a ameninţat cu cafteala pe cei care vor mai şicana miniştri sau vor mai protesta. Eugen Teodorovici, alt om căruia îi datorăm viitorul, a strigat după senatorul Florin Cîţu Ești frumos! Chiparosule! După ce că ești urât, mai ești și prost. Ai auzit? Cîțule, după ce că ești urât, ești și prost! iar pe urmă a băgat-o pe aia cu „Vedeţi ce înseamnă chiparos”, că doar el nu vorbeşte urât. Liviu Pleşoianu, alt patriot de marcă a fost la un pas să ia la bătaie un deputat USR…

Cu alte cuvinte, priviri în viitor. Cam asta ne aşteaptă; viitor luminos. Vai de ţara asta care se laudă că are un trecut, pretinde că are mare viitor dar n-are niciun fel de prezent care să-i susţină afirmaţiile.

 

 

 

 

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

9 VOTURI - MEDIE: 5,00
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...