Cu un vot toți suntem datori – George Lazăr, director

0

Se prea poate ca democrația să-și fi trăit traiul. Forma caricaturală la care s-a ajuns acum nu mai are nici o legătură cu ceea ce au făcut grecii antici în cetățile lor. Poporul a devenit prea ușor de manipulat, prin informații false sau jumătăți de adevăruri, de cumpărat, prin măriri de salarii și pensii, de convins, cu promisiuni mincinoase, iar memoria colectivă s-a dovedit a fi mult prea scurtă.

Ne-am imaginat că în lupta pentru șefia vreunei primării sau a consiliului județean se angajează oameni foarte bine pregătiți, cu studii serioase de administrație locală și cu multă experiență, însă nu este deloc așa. Sunt oameni obișnuiți, așa ca noi, nici mai buni și nici mai răi. Seamănă leit cu noi ca un fel de sumă a noastră, a tuturor. Dacă șeful e leneș, e pentru că și noi suntem la fel. Dacă e harnic, e din același motiv. Dacă e bun sau rău, dacă e bețiv sau bisericos, dacă e mincinos sau parolist, ei bine, e pentru că printr-un mecanism ciudat al naturii, poate similar cumva cu acela care face să se nască în mod egal băieți și fetițe, împrumută cumva de la noi.

Din acest motiv, privim primarul este suma defectelor și calităților comunității care l-a ales. De fapt, al celor care l-au ales. Dacă vin preponderent oameni tineri, vor alege un primar tânăr, e în firea lucrurilor. Dacă vin vârstnicii, vor vota un primar trecut de prima tinerețe, în care au încredere. Și numai dacă vin proporțional, tineri și bătrâni, femei și bărbați, oameni simpli sau cu facultate, pot alege un primar care să-i reprezinte cu adevărat.

Un mandat de patru ani, pentru România, poate părea mult. Majoritatea primarilor, bazându-se pe scurtimea memoriei colective, lasă pe ultimele luni de mandat lucrări publice care ar fi trebuit de mulți ani făcute pentru ca alegătorii să vadă concret ce gospodar bun vor trebui să realeagă, iar aici avem cu toții exemplele noastre. Mult mai eficient ar fi reconfirmarea anuală a primarului, printr-o procedură simplă, gen referendum, care să-i silească pe aceștia să facă treabă și nu să lenevească trei din cei patru ani ai mandatului.

Multe s-ar pute face și multe s-ar putea îmbunătăți. Iar lucrurile nu merg nicidecum cu viteza pe care am fi dorit-o iar unele, din nefericire, se schimbă foarte greu.

Nu trebuie să ne uităm la cuvintele spoite s-au ascuns după care s-au ascuns candidații pe afișele electorale. Trebuie în schimb să-i ascultăm, să-i întrebăm ce vor să facă și să cumpănim noi înșine dacă spun adevăr sau doar rostesc vorbe calpe.

Democrația este poate pe sfârșite datorită imperfecțiunilor ei. Dar deocamdată este tot ceea ce avem pentru a ne alege conducătorii și acesta este motivul cel mai serios pentru care mergem, o dată la patru ani, la vot.

Până la urmă fiecare alege și puțin din el însuși.

+12 -0
se încarcă...