Covid-19 încă nu există – Cătălin MORARU, redactor șef

0

Este o minciună grosolană, nu mai puneți botul la ce spun ăștia cu virusul lor inexistent”. Este doar unul din comentariile la un articol din ziar despre creșterea cazurilor de infectare cu coronavirus în Botoșani, în România și în întreaga Europă.

Autorul este un cetățean care a absolvit o școală profesională pe la Brăești sau Dersca și care trăiește în Anglia. În rest, nu are postări deloc pe rețelele sociale, nici fotografii, nici date personale, nimic. E un soi de potret robot, în ultima vreme, care profită de faptul că românii au emigrat masiv. Un om care, cică, e angajat undeva în străinătate, a făcut maxim liceul prin Botoșani, dar vorbește liber despre anatomopatologie, politică externă, conspirații și inexistența acestui virus.

Majoritatea celor cu acest profil pe care am încercat să-i contactăm, nu au răspuns sau și-au șters contul de Facebook.

Este una din categoriile care constestă existența unei pandemii, să le spunem anarhiștii Covid. Celelalte două categorii sunt proștii și oamenii frustrați de atâtea restricții. Toți sunt împotriva măștilor, a măsurilor de distanțare socială, a închiderii școlilor și, mai ales, a bisericilor.

Dar să îi analizăm pe rând. Cei care vor să destabilizeze ordinea socială au o agendă extrem de clară. În zilele noastre, o țară nu se mai cucerește cu tancul. E o cheltuială absolut inutilă, când există internet și ceea ce numim război hibrid, care implică agenți destabilizatori pe mai multe planuri, economic, social etc. E mult mai simplu și extrem de facil. Nu are succes doar în România, în toată Europa vedeți manifestații care cer eliminarea completă a restricțiilor determinate de pandemie.

În majoritatea cazurilor, acești agenți provocatori doar comentează că nu există virusul sau rostogolesc știri false pe internet. Aproape toți au conturi false, sunt ușor de recunoscut prin puținătatea informațiilor, a postărilor sau a pozelor personale false sau lipsă. Cine îi mână, cine câștigă din faptul că toată Europa se luptă cu propria populație pe străzi? Luați toate teoriile conspirației și vedeți cine nu este pomenit niciodată, în nici una, ca fiind vinovat de ceva, dimpotrivă, Putin se descurcă foarte bine, iar situația e stabilă la ruși, uneori se mai aruncă niște medici pe geam, atât.

Despre prostie nu trebuie să discutăm prea mult, în fond fiecare dintre noi are dreptul să fie prost și fiecare dintre noi chiar a fost, la un moment dat. Oameni nevinovați, cu o cultură și instruire precară, nu mai contează din vina cui, preferă poveștile unor argumente științifice, pentru că poveștile sunt mai seducătoare și mai ușor de înțeles. Datorită erei internetului au aceeași putere ca un geniu în microbiologie, în mediul online, tot câte un comentariu pot scrie. Am scris în ziar despre efectul Dunning -Kruger, care explică sentimentul iluzoriu că ne pricepem foarte bine la un anume domeniu, chiar mai bine ca un specialist în acel domeniu, căruia îi negăm expertiza.

Și ajungem la cea mai importantă categorie, cea a oamenilor frustrați, care s-au săturat. De restricții, de lipsa concediilor, de școala online. La care se adaugă o altă constantă, frica de a ajunge într-un spital românesc. Reacția aici nu este de refuz complet, ci că se exagerează, că nu e dracu chiar așa negru, plus furia declanșată de orice știri legate de coronavirus. După metoda ce nu știi, nu are cum să îți facă rău.

Chiar dacă pare incredibil, după atâta timp și atâtea victime, mai sunt oameni, destul de mulți, care cred că e o imensă conspirație mondială, în care sunt prinși politicieni, medici, ziariști, oameni de știință. Și toți tac ca peștii, nu știm de ce.

Toate aceste categorii de negaționiști sunt masă de manevră. Cu ajutorul lor se pune presiune pe guverne, se destabilizează țări. Și, datorită inconștienței, prostiei sau a lipsei informației corecte, se moare.

În România un factor agravant este neîncrederea în autorități. Care ține de zeci de ani, nu de câteva luni. Când guvernanții mint de la ’48 încoace, nu poți avea brusc pretenții să te creadă poporul. Mai ales când organizarea e foarte slabă, plină de gafe și comunici extrem de puțin și de prost.

Aflăm doar numere de cazuri noi, decese și faptul că secțiile de terapie intensivă sunt pline. Președintele ne spune să ne spălăm pe mâini din februarie și cam atât. Nu ajută când îl vedem pe premierul Orban că fumează în gașcă în birou. Nici pe șeful PSD, Ciolacu, în grup cu prietenii la cârciumă. Nici o grămadă de politicieni de doi lei care spun că ei nu cred că virusul ăsta e periculos. Induce iar senzația aia că unii români sunt mai egali decât alții.

Odată cu creșterea numărului de cazuri, va crește și presiunea socială. Sistemul de sănătate românesc oricum era în genunchi, acum vedem deja că începe să crape. Faptul că trebuie să purtăm mască pe stradă, în aer liber, chiar și la Botoșani, e și ăsta frustrant, sincer să fiu, și pe mine mă enervează.

Explicațiile simple și clare despre acest virus ar fi mai utile. Câte din cazurile noi sunt persoane asimptomatice ar fi un indicator. Că avem număr de cazuri noi în fiecare zi, nu îmbolnăviri. În general, guvernul ar trebui să trateze cetățenii ca pe un partener de dialog, nu un adolescent năbădăios.

Deocamdată, legat de comunicare, guvernul liberal a ratat grav de tot. Pesediștii nici ei nu au fost de mare ajutor, tot aducând vorba de dictatură medicală și alte prostii, doar ca să mai câștige ceva procente la alegeri.

Așa că deocamdată se merge doar pe scenariul „șoc și groază”. Mii de cazuri noi pe zi, număr mare de morți, imagini din secții de ATI pline, cu bolnavi chinuiți. Nu știu dacă metoda asta te determină să porți mască sau să devii unul din cei care neagă tot, devine un curajos și înjură pe toată lumea, de la medici la ziariștii care scriu despre epidemie.

Însă, cum bine remarca jurnalistul Cătălin Striblea, curajul, negaționismul și înjurăturile la adresa celor din spitale țin fix până când ajungem la medic. Acolo limbajul de pe rețelele sociale dispare brusc. Nu am auzit nici un pacient să îi spună medicului „Cine ești tu mă, jegosule, să îmi spui că am cardiopatie?”. Sau altele asemenea. Și mulți, prea mulți din cei care nu cred, vor ajunge să creadă abia atunci când va fi prea târziu. Din păcate nu doar pentru ei, ci și pentru cei din jurul lor.

 

 

 

 

 

 

 

Deja ai votat!
se încarcă...