Chiar de la începutul săptămânii, neamțul prezindențial a reușit să stârnească ceva reacții în mediul virtual și nu numai. O adevărată performanță, dacă ținem cont de faptul că actualul președinte este genul de personaj inert, incapabil să producă reacții adevărate, ci doar turbulențe cu iz de interes politic. Dar chiar și un personaj atât de ineficient la capitolul comunicare are zilele lui bune. Și iată că i-a reușit. Din păcate, nu vorbim de o reacție pozitivă, ci de una negativă.
Nici nu e de mirare, în condițiile în care președintele ales a doua oară a reușit să vorbească fără să spună mare lucru despre situația actuală. Ca de obicei; nimic nou sub soare din acest punct de vedere. Astfel, președintele a vorbit despre vaccinare și viitor. Cică există vaccinuri care, odată aprobate, sunt eficiente. Cât de eficiente sunt pomenitele vaccinuri, vom avea șansa să aflăm în viitorul nu foarte îndepărtat.
A mai vorbit Iohannis despre cum anume vor fi vaccinați românii și despre eficiența măsurilor luate de autorități în timpul pandemiei. Măsuri eficiente, dacă e să-i dăm crezare. Dacă e să privim în jur sau – vorba românului negaționist – cunoaștem pe cineva bolnav de Covid, nu prea găsim motive de încredere. Dar președintele este încrezător și privește spre viitor, acțiune la care ne invită să luăm parte cu toată nădejdea.
Din păcate, declarațiile președintelui nu ajută foarte mult. În schimb, spun foarte multe despre stategia autorităților în ceea ce privește lupta cu pandemia. Și strategia se numește delăsare. Gata, s-a descoperit vaccinul minune, nu mai are rost să ne complicăm. Așteptăm să fie aprobat, distribuit și administrat; din punctul de vedere al autorităților, problema s-a rezolvat, nici nu mai merită să ne ocupăm de ăia care zac prin spitale. Președintele a ținut să precizeze că se va vaccina anti-Covid și o va face public, dacă o astfel de acțiune ar fi de ajutor în convingerea celor mai sceptici. Dacă… E cam lungă distanța dintre „desigur” și „dacă” și nu e președintele omul capabil să o străbată din primul pas sau măcar pas cu pas, vorba cărților pe care le-a vândut. Și Raed Arafat a ținut să precizeze că se va vaccina public, pentru a risipi orice urmă de îndoială cu privire la eficiența vaccinului.
Nu sunt în măsură să-mi dau cu părerea despre vaccinuri, dar observ că, din nou, e vorba doar despre viitor și prea puțin despre prezent. Pentru că, în momentul de față, prezentul ne strivește atât de zdravăn, încât e posibil să nu avem vreun viitor. Viitorul arată luminos, dar de vreo treizeci de ani se ferește să devină prezent. De trei decenii ni se promite că vom trăi mai bine, că vom avea și noi parte de infrastructură serioasă, școli în care să poți învăța și spitale în care să fii tratat, dar toate acestea le vom primi în viitor. Prezentul e așa cum este; pe alocuri chiar mai deprimant decât trecutul. În spitale se moare cu zile astăzi, dar președintele ne asigură că totul va fi bine mâine. Mai nou, a apărut o epidemie de incendii în spitale. Bilanțul nenorocirii de la Piatra Neamț a crescut simțitor; a fost un incendiu de mică amploare la Mavromati, a mai fost unul la Spitalul CFR din Cluj… Fără victime, din fericire, dar nenorocirea de la Piatra Neamț se poate repeta oricând; micile incendii de care am pomenit pot deveni mari în orice clipă. Asta pentru că, din prea multă grijă pentru viitor, autoritățile au ales să ignore prioritățile momentului.
În spitale situația e gravă. Se moare din lipsă de ventilatoare și medicamente. Pacienții zac cu orele pe holuri și se înregistrează tot mai multe cazuri de decese ale persoanelor aflate în așteptarea unui loc la Terapie Intensivă. Mai nou, morții sunt depozitați în camioane frigorifice și nu la morgă, așa cum era până acum. O imagine apocaliptică, parcă desprinsă din filmele de gen. Dar, cât timp viitorul sună bine și președintele de-abia așteaptă să se vaccineze, astfel de neajunsuri sunt trecute cu vederea. Să nu ignorăm faptul că prezentul e, de fapt, acel viitor de la începutul pandemiei, când ni se promiteau materiale sanitare și tot ceea ce era necesar pentru a depăși cu bine criza. Cât de bine s-au mobilizat autoritățile în lupta cu pandemia? De la buget s-au alocat sume uriașe către niște firme de partid care au sifonat banii, așa cum se obișnuiește. De la începutul crizei și până în momentul de față numărul de paturi de la ATI nu a crescut așa de simțitor precum era nevoie, deși cheltuielile oficiale sunt imense. Noroc cu donațiile, altfel dezastrul era complet.
Prea puțină atenție pentru grijile prezentului și prea multă vorbărie goală despre viitor. Pentru că, până la vaccinare, ne strivesc grijile clipei. Acum e nevoie de ventilatoare, de medicamente, de măsuri adevărate. Și autoritățile nu mai pot veni cu scuza invocată de fiecare dată când ninsoarea blochează drumurile, respectiv că iarna ne-a luat pe nepregătite. Despre pandemie se știa de la începutul anului și, chiar dacă autoritățile au încercat să bagatelizeze pericolul pentru a nu crea panică în rândul populației, e de la sine înțeles că au avut acces și la alte informații decât cele accesibile publicului – sună a scenariu de film apocaliptic, dar se știe că astfel de scenarii sunt inspirate din practica guvernanților. Ori, chiar și în aceste condiții, n-au făcut nimic. Cu alte cuvinte, nicio investiție pentru viitor, acel viitor care, iată a devenit prezent dezolant. În efortul de a-și primeni imaginea, președintele promite să se vaccineze. Aș avea mai multă încredere în el și politicieni dacă s-ar interna în spitalele românești și nu și-ar căuta de sănătate pe la spitalele din Viena. Atunci, și nici atunci…
Viitorul promis generațiilor din 1989 a devenit deja trecut. Mulți dintre cei care au sperat atunci la o viață mai bună nici nu mai sunt printre noi. Au murit sperând la o viață mai bună, așa cum au trecut la cele veșnice și părinții lor, așteptându-i pe americani… Ar fi cazul să nu ignorăm lecțiile istoriei și să le cerem celor în drept să ne ofere azi ceea ce ne promit mâine. Pentru că ne-am cam săturat de așteptat.
