Fără a avea pretenția de a fi specialist în ale învățământului voi încerca astăzi să despic în câteva șuvițe acest fir răsdespicat, răsucit și înnodat de fiecare „Abramburic” care s-a aflat vremelnic la cârma ministerului de profil. Minister aflat pe post de Cenușăreasă în cadrul guvernelor postdecembriste că deh!, aici nu sunt grămezi de bani ca la Dezvoltare sau la Transporturi. Faptul că cele două licee de prestigiu din municipiul reședință de județ, respectiv „Mihai Eminescu” și „A.T. Laurian” s-au situat pe primele locuri în ceea ce privește promovabilitatea la bacalaureat nu cred că miră pe nimeni din două motive, ordinea lor stabiliți-o dumneavoastră după cum considerați: nu orice elev alege să urmeze cursurile acestor colegii și, la fel, nu orice profesor este capabil să șlefuiască și să amplifice zestrea intelectuală nativă sau dobândită în gimnaziu a acestor elevi. Ceea ce m-a frapat la aflarea rezultatelor a fost mediatizata contraperformanță a Școlii de Cooperație unde nici un elev nu a reușit să promoveze examenul de bacalaureat. Sunt convins că multă lume a gândit în prima secundă că acolo, la acea școală, sunt elevi și profesori foarte slabi, că acolo orice se face, numai carte, nu! Ei bine, dacă privim în profunzime o să realizăm că părerea noastră este la fel de obtuză ca și a „ambramburicilor” care s-au perindat pe la șefia ministerului de profil, adică nu suntem în stare să vedem copacii din cauza pădurii. În fond, ce este bacalaureatul? Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, bacalaureatul este un examen general cu care se încheie cursurile liceului și după care este permisă intrarea la facultate. Cu siguranță, elevii care au optat pentru a urma cursurile Școlii de Cooperație nu s-au gândit nicio clipă că locul lor de muncă va fi Silicon Valley, NASA sau nu știu care institut de cercetare. Nu! Ei s-au înscris la aceste cursuri din dorința de a se pregăti cât mai temeinic pentru o meserie practică, acum în perioada în care fiecare părinte dorește ca progenitura lui să urmeze facultate, master și doctorat. Indiferent cât costă, copilul trebuie să aibă patalamale la mână chiar dacă, după rezultatele ultimelor studii, doar unul din trei absolvenți de facultate activează în domeniul pentru care s-a burdușit cu cartoane universitare plătite de cele mai multe ori, extrașcolar, cu bani grei. Din păcate, oferta Scolii de Cooperație a rămas țintuită la nivelul anilor 80, noile joburi apărute pe piața muncii din România neregăsindu-se în evantaiul de meserii care se învață acolo. Ba mai mult, puținii meseriași buni iau calea Occidentului aspect care se transformă într-un sport extrem pentru românașul nostru care are nevoie la un moment dat de un instalator sau de un tâmplar priceput, de exemplu. Ca să nu mai spun că a găsi pe site-urile de profil un coșar, un zidar sau un parchetar bun este exact ca la loterie, doar șase din 49 sunt disponibili, iar în ceea ce privește calitatea lucrării și suma, prima este asimptotică spre zero iar a doua spre infinit! Asta ca să folosim niște termeni utilizați la proba de analiză matematică din cadrul examenului de bacalaureat. Ar trebui să înțeleagă orice părinte că decât să aibă în casă un dezavantajat intelectual (ca să folosesc niște termeni mult mai puțin supărători decât clasicul … „prost”) dar cu diplomă de la nu știu ce facultate fantomă, mult mai potrivit ar fi un bun meseriaș, un priceput în ale practicilor uzuale și necesare. Respectul celorlalți nu-l primești datorită cartonului cu antetul universitar ci numai și numai priceperii într-un anumit domeniu. De aceea nu consider cu nimic mai prejos unui licențiat, un meseriaș tobă de pricepere. Din păcate, învățământul nostru nu are nicidecum capacitatea de a dirija elevii spre ceea ce ar putea face bine și foarte bine. Pentru că în orice copil există sămânța geniului, marea artă a părinților și a dascălilor constând în depistarea domeniului în care acesta ar putea face performanță. Cu regret constatăm că la noi meseria încă se fură, nu se învață, programa de învățământ fiind total divergentă față de necesitățile și profilul meseriei alese de către elev. Că degeaba încearcă proful să-i bage în cap elevului formule sau clișee ce nu îl vor ajuta niciodată în activitatea sa. Nu cred că un zidar de exemplu, va construi un perete mai drept și mai rezistent dacă poate să rezolve o ecuație de gradul doi sau dacă știe formula chimică a acidului sulfuric. Revenind la pomenita Școală de Cooperație, aceasta încă poartă un nume anacronic, total nepotrivit pentru vremurile de azi. Școală de meserii, de aptitudini speciale, de calificare, orice merge numai acest „de cooperație”, nu! În aceste condiții de „înghețare” în timp a amintitei unități de învățământ, includerea ei în tot felul de clasamente negative în ceea ce privește bacalaureatul mi se pare un fel de căutare cu lumânarea nu a senzaționalului ci a grotescului, a ridicolului și a absurdului. Având mare, mare nevoie de meseriași e limpede că avem o la fel de mare nevoie și de școli care să îi pregătească. Drept urmare, bacalaureatul la aceste unități școlare se potrivește exact ca nuca în perete! Că dacă fost construit de un zidar nepriceput, nu se sparge nuca ci peretele!
Bacalaureatul și nuca în perete – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Aceleași poteci, alți parveniți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ați auzit ce isprăvi a mai comis Marcelașul cel Viteaz în ultimele zile? Ar cam trebui. Nu de alta, dar românilor le place să...
Editorial
Cu stângul în dreptul – Virgil COSMA, jurnalist
Nici n-a început bine campania electorală și deja ne este silă de ceea ce vedem și auzim, deși știam ce ne așteaptă. Cum deja...
Editorial
„Marea duhoare” de la Bucecea – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Editorial
16 pe un loc – Virgil COSMA, jurnalist
Partidele politice și alianțele au dat publicității listele pentru alegerile europarlamentare, sunt 542 de candidați pentru 33 locuri. Știu că nu interesează pe nimeni...
Editorial
Cea mai incorectă competiție – Dumitru MONACU, scriitor.
Dintre toate scrutinele electorale pe care le vom avea de înfruntat anul acesta, alegerea primarilor reprezintă fără nici un dubiu, cea mai mare și...
Editorial
Despre monumente și mastodonți – Dumitru MONACU, scriitor
Cu surle și trâmbițe suntem anunțați de către comenduirea garnizoanei civile cu sediul în palatul administrativ că în curând va mai prinde contur o...
Editorial
Oare dacă ascultam muzică adevărată ne era mai bine? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Zilele trecute am avut parte de un adevărat șoc cultural, ca să-i spun așa… Trecut prin parc - prea mult spus plimbare. Și acolo,...
Editorial
E musai să facem politică, oameni buni! – Dumitru MONACU, scriitor
Mulți, foarte mulți români, sătui până peste cap de indolența, incompetența, arivismul, nesimțirea, lipsa de caracter ș.a. (lista ar mai putea continua mult și...
Editorial
La Botoșani se întâmplă lucruri – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cu ceva timp în urmă, am decis să-mi găsesc altceva de făcut în ziua alegerilor locale. Orice altceva în afară de mers la vot....
Editorial
Invazia falsurilor – Virgil COSMA, jurnalist
Asaltat de terminologia anglo-americană, publicul este gata să înghită pe nemestecate noțiuni pe care le ia ca atare, fără a le stăpâni pe deplin...
Editorial
Praful de pe to(l)bă – Dumitru MONACU, scriitor.
O grevă care nu dovedește nimic. Așa putem aprecia, parafrazându-l pe scriitorul Anton Holban (1902 – 1937), acțiunea sindicală a poștașilor care a pâlpâit...
Editorial
Cine a câștigat din greva poștașilor – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Au intrat poștașii în grevă, iar treaba asta le-a picat greu celor aflați la butoane. Greu, dar tot încearcă să scoată ceva din asta;...
Botoșani
cer acoperit de nori
10
°
C
10
°
9.4
°
95 %
3.1kmh
100 %
mie
19
°
joi
18
°
vin
14
°
sâm
18
°
Dum
14
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Ați auzit ce isprăvi a mai comis Marcelașul cel Viteaz în ultimele zile? Ar cam trebui. Nu de alta, dar românilor le place să...
EPIGRAMA ZILEI
Un termen interesant:
Poate fi mașină nouă,
Numele unui savant
Sau ... instrument de spart ouă!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...