Odată cu degradarea nivelului performanțelor din învățământ și cercetare, oamenii de știință din noile valuri, suprafinanțate în țările bogate, știu din ce în ce mai sigur că nu știu nimic. Au ajuns să-și ajusteze rezultatele cercetărilor pornind de la premise comandate politic, încercând să arate că negrul e alb, după cum li se cere de către marile structuri economice și militare cu rol decisiv în actuala evoluție a omenirii.
Dă-i încolo, cu încălzirea lor globală, cu amprenta de carbon și alți termeni pe care-i auzim tot mai des și mai apăsat, noi avem alte probleme, începând cu acelea că s-au scumpit gazul, mâncarea și apa potabilă. Nu-i așa. Comisia Europeană (guvernul Uniunii Europene – n.a.) tocmai a adoptat „Fit to 55”, un document extrem de controversat, care împarte continentul în două și care ne va afecta direct și imediat. Este vorba despre case și mașini, ale căror modificări impuse de UE vor aduce costuri mult mai mari decât până acum.
Potrivit rapoartelor publicate, în 2014, după 35 ani, după ce mii de oameni de știință au cheltuit miliarde de dolari pe cercetările lor, nu știm mai multe despre evoluția climei decât știam în 1979. Pare că obiectivitatea științei a fost abandonată și că cercetătorii sunt acum sub presiunea constantă de a nu-și pierde slujbele sau viitoarele finanțări, fiind stresați să publice articole care conțin valori în „intervalul anticipat acceptabil”. Nu am căderea să judec validitatea unor cercetări însă nu pot să nu iau notă de corul contestatarilor care arată că premisele sunt evident falsificate iar datele sunt ajustate să iasă după cum cere comanda politică.
„Fit for 55”, proiectul mamut prin care Comisia Europeană își propune combaterea schimbărilor climatice, poate afecta grav economia României. Proiectul este o parte a Pactului verde european, prin care UE și cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să ia măsuri pentru ca Uniunea să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest obiectiv, fixat a fi atins până în 2050, presupune reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030.
Statisticile arată că aproximativ trei sferturi dintre clădirile europene sunt ineficiente energetic, iar ele sunt responsabile pentru peste o treime din emisiile blocului european. Țările membre UE vor fi nevoite să înceapă lucrări de renovare costisitoare în sectorul public dar și să se confrunte cu furia proprietarilor de locuințe și chiriașilor care se vor vedea în situația de a plăti facturi mai mari la căldură. Prețurile la energie vor crește, din nou. Desigur, cele mai vulnerabile vor fi statele mai sărace, în frunte cu România.
Banii vor fi publici, prin investiții instituționale europene și locale, prin împrumuturi bancare. Ei sunt cuprinși în Planurile de Reziliență care se negociază acum cu Bruxelles-ul. Pentru această cauză și nu pentru altele. UE nu mai vrea să finanțeze autostrăzi, canalizări și poduri ci amprenta verde. De aceea primele variante ale planului nostru au fost respinse și ni s-a cerut imperativ ajustarea lui.
Problema este forța de muncă birocratică din ministere, guverne regionale și administrații municipale, care lipsește. Guvernele vor trebui să facă în așa fel încât să găsească oamenii care să poată să facă această muncă. Se poate asta în România? Răspunsul, justificat de precedentele recente, este categoric NU. Noi, în particular, mai avem o problemă: furtul. Noile cerințe vor prilejui un lung șir de contracte preferențiale, dijmuite drastic și apoi făcute de mântuială.
Într-o țară în care mai mult de jumătate din locuințe sunt neizolate termic și se încălzesc cu combustibili convenționali, în care electrificarea transportului auto este domeniu științifico-fantastic, nu ne rămâne – potrivit propunerilor planului Fit to 55 – decât să plătim mai mult, respectiv contravaloarea certificatelor verzi. Și românii, popor cuminte, asta vor face, vor plăti mult mai mult pentru ceea ce aveau și până acum.
