Conflictul dintre progresismul de la vârful conducerii Uniunii Europene și conservatorismul est-european, în sfera căruia gravitează și majoritatea politicienilor din România, devine tot mai acut. Dacă în marea majoritate a cazurilor am reușit să ne strecurăm cu un fel de mimă – zicem ca ei și facem ca noi – de data asta nu mai e loc de întors. Șefa Parchetului European – EPPO, Laura Codruța Kövesi, avertizează Bucureștiul că riscă activarea mecanismului de condiționare a primirii fondurilor europene dacă vor fi adoptate modificările aduse în Parlament la Legea avertizorilor de integritate.
Pentru cine nu este la curent, forma legii propusă de Ministerul Justiției și negociată cu reprezentanții Comisiei Ruropene conținea prevederi care îi protejau și le asigurau anonimatul celor care ar fi sesizat aspecte nelegale în activități de care aveau cunoștință. În forma modificată în Parlament, la inițiativa PSD, această protecție nu mai este asigurată. Legea a plecat la promulgare, astfel că președintele Klaus Iohannis are la dispoziție în acest moment varianta adoptării legii sau a retrimiterii ei în Parlament, pentru a fi refăcută.
Este de urmărit dacă și cum vor ține cont șeful statului și majoritatea parlamentară de avertismentul șefei EPPO. Având în vedere că declarațiile pe care le-a făcut Iohannis în fața dnei Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene, venită la București tocmai pentru a discuta acest aspect, au reluat aproape cuvânt cu cuvânt formulările dnei Kövesi, cu referire apăsată la „statul de drept”, este foarte probabil ca președintele să retrimită legea în parlament, sperând la o revizuire o formulărilor legate de protecția așa numiților avertizori de integritate.
Un grup de ONG-uri care își asumă reprezentarea societății civile (cât de legitimate sunt este un alt subiect, care merită a fi dezbătut serios) a protestat vehement după votul din Parlament și a anunțat că va cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, pentru a anula modificările aduse legii față de forma ei inițială.
Ce nu au cum să înțeleagă nici Comisia Europeană și nici tinerii susținători entuziaști ai prevederilor legii avertizorului de integritate convenite cu CE sunt sensibilitățile extreme din societatea românească în legătură cu ceea ce noi numim popular „turnătorie”. Da, desigur că fraudarea fondurilor europene (fiindcă acestea sunt vizate, în primul rând) trebuie sesizată astfel încât să poată fi anchetată, doar că românii au o lungă și dureroasă istorie cu turnătorii.
Comuniștii îi recompensau cu beneficii consistente și imediate – un post mai bun, o avansare, bani, o locuință și multe, multe altele – astfel încât până acum 32 ani se ajunsese ca unii să-și facă chiar o meseria din asta. Sistemul a produs în acest fel zecii de mii de victime, oameni care au ajuns după gratii sau chiar și-au pierdut viața fiind turnați de colegi de serviciu sau de prietenii cei mai apropiați. Și da, fosta Securitate asigura anonimatul deplin și protecția informatorilor săi. A fost o traumă colectivă, care a intrat în conștiința neamului și care cu mare greutate va putea fi reformulată astfel încât să fie acceptată public.
După scandalul Legilor securității, care prevedeau în forma inițială obligativitatea cetățenilor de a colabora cu serviciile secrete și scoteau pe șefii SRI și SIE de sub controlul parlamentar, această nouă presiune, mult grăbită de contextul internațional incert, va genera un punct de inflexiune din care nu va mai exista cale de întoarcere. Politicienii vor trebui să găsească o formulă de compromis, care să dea satisfacție Comisei Europene dar să și atenueze susceptibilitățile majorității cetățenilor, justificate de un trecut atât de întunecat. Cum și dacă vor reuși asta, vom vedea în zilele care urmează.
