Sunt din ce în ce mai puțini cei care cred că în acel Decembrie a fost revoluție. Nu, n-a fost… Cel mai important eveniment petrecut atunci a fost asasinarea speranțelor de mai bine pentru un popor întreg, de o gașcă de profitori de partid. Și așa, în loc să învățăm lecțiile de democrație de la Câmpeanu, Rațiu și eventual Coposu, am fost școliți în tainele democrației originale de demagogii lui Iliescu. Demagogi care încă mai reușesc să ne prostească și astăzi, când există mai mulți nostalgici decât au existat vreodată comuniști. Prin urmare, nu e de mirare că se lucrează la spălarea imaginii lui Ceaușescu, care n-a înfometat poporul, ci doar a fost dezinformat. Că dacă știa el care e treaba…
Nu sufăr după Ceaușescu, dar asta nu înseamnă că sunt încântat de ceea ce se întâmplă astăzi. Însă, într-un ocean de manipulare și minciună mai poți găsi câteva picături de adevăr. Ceaușescu, dezinformat că populația suferea de foame? Magazinele erau goale în timp ce depozitele erau pline? Se pare că da… Nu de alta, dar imediat ce l-au trimis pe Ceaușescu la locul de veșnică odihnă, autoritățile au dat drumul la alimente în magazine. Cam greu de crezut că erau din import; n-a existat timpul fizic pentru demersurile și transporturile necesare. E drept că la început s-a mers tot pe „să dea doar câte două de fiecare să ajungă la toată lumea”, dar n-a ținut mult. Să fie adevărată teoria conform cărora serviciile și eșalonul doi au înfometat România și l-au dezinformat pe Ceaușescu pentru a exacerba ura împotriva acestuia? Există, fără îndoială, un sâmbure de adevăr. Și asta pentru că, la trei decenii de la învălmășeala din Decembrie, dezinformarea și manipularea încă sunt principalele metode de lucru din arsenalul guvernanților. Doar că nu mai trăim acele vremuri de barbarie comunistă.
Manipularea și demagogia încă fac legea. Astfel, premierul Ciucă a ajuns să se laude că România are o rată de absorbție a fondurilor europene egală cu Germania. Evident, mare performanță. Aproape la fel de mare ca şi cea reclamată de Florin Cîțu, care se lăuda cu un PIB mai mare decât al Elveției. N-ar trebui să ne mire că olandezii mor de ciudă că n-au sate ca ale noastre, cu noroiul până deasupra genunchiului.
E vorba de același premier care acum câteva săptămâni, în stilul poticnit și transpirat care l-a consacrat, ne informa că România trebuie să cumpere trei virgulă ceva tone de motorină pentru că la noi nu se produce așa ceva. Trei virgulă ceva tone de motorină consumă un tractorist ceva mai harnic într-un singur sezon. Ar trebui să o știe; spre deosebire de perioada comunistă, când informația era controlată de partid și servicii, astăzi este publică, cel puțin când vine vorba despre fondurile europene. Datele oficiale de la Comisia Europeană sunt accesibile pentru oricine este interesat și contrazic flagrant gogomănia premierului. Apropo, Germania nu beneficiază de fonduri de coeziune. Și rafinăriile autohtone produc motorină cât să dea și la alții, dar Ciucă știe asta? Ar trebui să știe… Cum spuneam, informația nu mai este filtrată înainte de a ajunge la șmecherii de la butoane. E așa de accesibilă că nu mai poate fi ignorată. Nu poți invoca scuze penibile de tip Dăncilă, care susținea că a fost izolată la guvernare și nu i s-a adus la cunoștință nimic, absolut nimic…
Cu tot accesul la informație, încă suntem ușor de manipulat. Asta pentru că educația românului lasă de dorit. Are acces la internet, dar ce folos? Preferă să piardă ore întregi urmărind tot felul de dubioși, în loc să caute găurile din plasa de minciuni cu care guvernanții au pretenția să ne prindă pe toți. Așa că nu e de mirare că ai noștri politicieni nici nu fac cine știe ce eforturi pentru a ne prosti. E de ajuns să ne gâdile la superioritate și românul nu-și mai încape în piele de bucurie că, uite, e mai șmecher decât neamțul. E drept, sunt din ce în ce mai puțini astfel de români, dar cât timp încă există, parcă e păcat să nu încerci să-i manipulezi.
