Baronul englez Alfred Tennyson (poet, 1809 – 1892) spunea în urmă cu aproape o sută cincizeci de ani că o minciună care este pe jumătate adevărată este cea mai întunecată minciună. Analizând și privind în jurul nostru mai ales pe coclaurile rețelelor de socializare, constatăm că într-adevăr, poetul a avut mare dreptate. Și ca să dovedesc și să explic foarte clar justețea afirmațiilor lui, mă voi ajuta de fenomenul care unește oamenii, adică sportul. Mai ales că ecourile Jocurilor Olimpice de la Paris de-abia s-au stins. A postat așadar un netrebnic exaltat pe FB, un text de-a dreptul ridicol dar mobilizator după părerea autorului, care se dorea a fi un fel de manifest pentru sănătatea pământului comunist de dinainte de 89, că altceva n-avea ce să fie. Se referea exaltatul la anul 1984 când delegația României s-a clasat pe locul doi în lume la medalii. Până aici, totul este corect numai că nu este suficient. Ce nu spune propagandistul este că acele jocuri olimpice au fost boicotate de aproape întreg blocul comunist. Așadar, nu au fost prezente Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Ungară și încă alte 11 țări comuniste la acea vreme. Doar România, China și Iugoslavia au participat. E limpede că rușii cu ale lor un milion de republici sovietice socialiste ar fi ciugulit camioane de medalii, nemții din RDG urmându-i îndeaproape. De unde medaliile? Cu siguranță din cele luate de către români. Nici prin gând nu-mi trece să diminuez și să știrbesc cumva meritele sportivilor români din acele vremuri. Dar trebuie să fim realiști și să înțelegem că acel clasament nu a reflectat corect realitățile sportive din urmă cu patruzeci de ani. Că statisticile scriu negru pe alb despre poziția ocupată de România la acele jocuri, ca fiind clar a doua națiune din lume, este o altă poveste și nu cred că ar fi bine să îmbătăm generațiile actuale cu apă rece. Situația de atunci nu poate fi comparată nici măcar cu rezultatele echipei naționale din acest an când, cu o căruță de noroc și în preliminarii (Israel și Belarus au jucat în afara granițelor, apoi „remontada” aceea de-a dreptul divină din meciul cu Elveția de la Berna) și în grupă, am ajuns în primele 16 echipe ale Europei! Iarăși avem de-a face cu o jumătate adevăr sau, mă rog, de minciună. Bineînțeles că aceste deformări de realitate nu fac bine absolut deloc nației. Am folosit aceste exemple din sport care nu par a fi atât de contondente precum alte vicieri ale adevărului prezentat doar pe jumătatea convenabilă. În același context, suntem aproape zilnic bombardați cu o altă informație care se vrea a fi adevăr universal: Ceaușescu a lăsat țara fără datorii! Da, într-o mână, nostalgicii au dreptate. Dar în cealaltă în care ar trebui să vedem prețul achitării acelor datorii, observăm că nu există nimic. Când lași o țară întreagă în beznă, frig și foamete, nicio „performanță” de acest gen nu poate fi catalogată ca atare. Oricum și orice ar fi fost după aceea, prețul achitării datoriei externe a României a fost mega uriaș și nici un conducător din lume care ține cât de cât la poporul său nu ar fi în stare de așa curbe de sacrificii. Și în această situație avem de-a face cu o minciună pe jumătate adevărată, adică, după spusele baronului englez, cu o minciună extrem de întunecată. Procedeul acesta pervers de a păcăli lumea este vizibil din avion în mediul politic. Fiecare combatant din această lume a minciunii folosește cu mult sârg tehnica prezentării unilaterale a adevărului, punând în fața electoratului imaginile, faptele, vorbele și tot ce le convine lor și ascunzând după preș cealaltă parte a speței. Această strategie prinde extrem de rapid și bine la oamenii care se informează doar de pe FB, Tik Tok sau de la România TV, Realitatea plus și Antena 3, ei devenind ulterior cele mai eficiente curele de transmisie a minciunilor coafate și puse pe bigudiurile propagandistice. Iar dacă mai punem la socoteală și faptul că românul nostru a fost obișnuit de alde Cristoiu și alți corifei ai presei din anii 90, să citească doar titlurile articolelor de știri, e limpede că există atâta spațiu de manipulare încât poți să întorci pe el chiar și pe cel mai mare avion din lume (Airbus A380). Nimeni nu mai citește până la capăt, nimeni nu mai aprofundează o informație. Cât despre cititul printre rânduri ale unor subiecte delicate, nici nu mai poate fi vorba. Cine să le citească, cine să gândească? Este evident așadar că un popor deștept, cult, citit poate fi mult mai greu călărit de eventualii dictatori, dacă nu chiar deloc. Pe când niște oportuniști care nu au fost prea prieteni cu cărțile pot fi lejer transformați în curele de transmisie a minciunilor, a dezinformărilor. Aceștia sunt favoriți atât pentru mediul politic cât și pentru servicii. Ce-i drept, în ultimul caz, la vârfuri, întâlnim oameni uneori (prea) deștepți!
Curelele de transmisie a minciunilor – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Editorial
Un nou val de impostură – Virgil COSMA, jurnalist
Tupeu, aroganță, sfidarea electoratului? Care dintre acestea poate caracteriza mai bine formarea noului guvern? Cred că toate la un loc și încă un șir...
Editorial
Trei decenii de schimbări – George LAZĂR, director
Astăzi împlinim treizeci de ani de la prima apariție. Enunțul în sine ascunde aproximativ zece mii de ediții, în spatele cărora s-au aflat cel...
Editorial
Bătaia moșnegilor cu pietre…periculoase – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă ar fi să nu țin seama de proporții și să asemăn cu ceva conflictul dintre Israel și Iran, apoi cu siguranță bătaia cu...
Editorial
Sindicatele – scut pentru impostori – Ciprian MITOCEANU, scriitor
S-au burzuluit ceva sindicatele de când cu austeritatea asta, dar mai mult așa, să facă impresie artistică. Doar nu-i imaginează careva că sindicatele chiar...
Editorial
Necesitate maximă: legea răspunderii – Dumitru MONACU, scriitor
La ora actuală, România are nevoie ca de aer de o așa lege. O lege care, pentru motorul bugetar ar fi un aditiv extraordinar,...
Editorial
Premiul „Obrazul de talpă de bocanc” merge la PLM – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum în preziua decernării premiilor Oscar s-a găsit cineva să ofere și prea puțin râvnitul trofeu „Zmeura de Aur”, cred că e cazul...
Editorial
Lumea nebună – Dumitru MONACU, scriitor
Cum îi mai place românului să-și complice viața! Ce simplu ar fi fost dacă în locul lui Nicușor Dan astăzi era președinte George Simion!...
Botoșani
cer senin
22.6
°
C
22.6
°
16.6
°
61 %
1.3kmh
2 %
lun
34
°
mar
35
°
mie
30
°
J
24
°
vin
17
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
O imagine cât o mie de cuvinte pentru viteza pe calea ferată, mai ales cea din judeţul Botoşani.
EDITORIAL
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
EPIGRAMA ZILEI
Doamna, o femeie fină
În șoaptă a replicat
Că și piatra masculină
Tare s-a ... muiat!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...