Patul sau pactul Cotrocenilor? – Dumitru MONACU, scriitor

Goana nebună după procente și după accederea în turul doi al prezidențialelor face ca lupta la baionetă să devină efectiv pistol cu apă, ca să mă exprim așa, mai pe înțelesul tuturor. Se recurge la orice manevră, metodă sau tertip pentru a înfunda adversarii și a se cățăra ei, delatorii, dezvăluitorii sau cavalerii adevărului absolut, deasupra lor. Mai nou, unul dintre cele mai întâlnite subiecte întâlnite în media se referă la viața personală a candidaților. Astfel, Marcel Ciolacu este pus la zid și arătat cu degetul pentru că trăiește cu una mai tânără și mai frumoasă, Geoană este pozat în toată splendoarea sa când se furișează incognito la o presupusă amantă iar Cristian Diaconescu este readus în memoria nației cu niște probabile aventuri de prin anul 2010 sau cam așa ceva. Toate aceste manevre, dacă ar fi instrumentate, controlate și comentate de vreun călugăr ascet sau de vreun om fără păcat, aș zice, da, treacă-meargă, e ok, învinuiții fiind clar niște păcătoși care, culmea, vor să conducă România. Dar, pe de o parte, cei care au stârnit respectivele scandaluri sunt mai depravați decât toți depravații iar pe de altă parte, din moment ce fără de păcat nu a existat în istoria omenirii decât Hristos, ce ne interesează pe noi, supușii, cu cine, când și cum își petrec timpul strict personal alesul sau aleșii neamului? Din moment ce viața personală este ceva extrem de intim, de ce cetățeanul de rând, alegătorul de fapt, pune boticul la toate zoaiele și lăturile pe care adversarii politici ai candidaților le toarnă la Tv, în ziare sau în mediul online, pe rețelele de socializare? Ne umple oare farfuria și ne ține de cald faptul că vreunul dintre  acești păcătoși duce cât de cât o viață călăuzită de moralitate? Nicidecum! Să nu uităm că în acest … interesant domeniu al vieții, istoria consemnează, atât cât s-a putut, excese care fac din actualii donjuani niște păcălici de mahala. Astfel, cine nu a auzit oare de isprăvile erotice ale marelui Ștefan? De la De la Hotin și până la Vrâncioaia, trecând bineînțeles și prin … Frumușica noastră, voievodul a ars totul în cale. Mai ceva ca atunci când veneau turcii! Apoi, mai aproape de vremurile noastre, doi mari patrioți adică Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza, s-au dedat la asemenea parascovenii într-o asemenea măsură încât chiar și pentru perioada actuală când asistăm la un libertinaj nemaiîntâlnit, „cifrele” și frecvența întâlnirilor lor de taină l-ar face invidios chiar și pe Ilie Năstase! În același context, cea mai dedicată și eficientă regină a României, Maria, a avut de asemenea o viață personală extrem de plină și de zbuciumată. Asta nu a împiedicat-o însă să fie o ambasadoare excepțională a României sau să fie artizana unor acte de caritate deosebite. Să nu credeți cumva că prin rândurile de față susțin sau încurajez asemenea atitudini. Categoric nu, dar în fața energiilor sexuale nici diavolul probabil nu se mai comportă ca în iad! Și apoi, pe noi cei de jos ne interesează ce poate face alesul cu capul nu cu altceva. Repet, om fără păcat, integru, deștept, empatic, altruist, cu carismă, diplomat, orientat politic, milos, dedicat și mai știu eu cum, nu există pe planeta albastră. A fost, așa cum spuneam, Hristos, dar a plecat la ceruri acum 2024 de ani. Astfel, nu ne rămâne decât să alegem, vorba celebră a românului, răul cel mai mic. Iar cât privește viața amoroasă a candidaților, chiar nu ar trebui să fie problema noastră. Doar puritanilor și falșilor le găsesc niște bolnave circumstanțe atenuante. În rest, fie la Cotroceni oricine, dacă treburile s-ar îndrepta și ar merge bine, puțin ar trebui să ne pese dacă președintele este afemeiat, homosexual, de altă națiune sau religie, alb, galben sau negru și așa mai departe. Am pomenit și de homosexualitate tocmai pentru a accentua penibilul și inutilul efort al unora de a o compromite pe Elena Lasconi vizavi de orientarea sexuală a fiicei ei. De parcă asta ar conta! Trăim niște vremuri care, în mod normal ar trebui să ne oblige să fim mai pragmatici, mai aplicați și mai focusați pe interesele noastre, de grup sau individuale. Numai că, visând la cai verzi pe pereți, ne împiedicăm de izmenele vreunui candidat uitate la uscat pe sârma amantei sau de ce, cum și cu cine se întâmplă intimități în dormitorul cuiva, sub cearșaf. Nu, astea nu ar trebui să fie determinante pentru nimeni. Nu ne interesează ce se va întâmpla în patul președintelui!