Podgoria întinsă pe dealurile Munteniei şi Olteniei are o istorie ce datează încă de acum peste două mii de ani.
Podgoria Drăgăşani face parte din Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei şi Olteniei şi reprezintă, totodată, cea mai veche şi cea mai importantă podgorie a Olteniei. Potrivit site-ului oficial al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Viti-vinicolă Drăgăşani – scdvv-dragasani.ro -, podgoria ocupă un spaţiu relativ restrâns, întinzându-se îndeosebi la Vest şi la Nord de oraşul Drăgăşani, paralel cu râul Olt, pe o lungime de circa 65 de kilometri.
Podgorie cu o istorie de 2.000 de ani
Podgoria Drăgăşanilor are o istorie ce datează încă de pe vremea geto-dacilor, de acum peste două mii de ani. În sprijinul acestei teorii stau numeroase vestigii şi legende. Una dintre legende este cea referitoare la denumirea a două vechi soiuri locale de viţă-de-vie, Braghină şi Gordan, cultivate la Drăgăşani. Astfel, se pare că denumirea de „Braghină” ar proveni de la „Bagrina”, numele uneia dintre fiicele regelui Burebista, cel care a ordonat defrişarea viilor, iar denumirea „Gordan” ar proveni de la numele unui viteaz luptător dac, ale cărui fapte de vitejie deveneau de neîntrecut, dacă înaintea confruntării bea câteva pahare de vin.
În trecut, această podgorie ocupa o suprafaţă ceva mai mare decât ocupă în prezent. Astfel, în secolele XVI-XVII, viile Drăgăşanilor ajungeau până la Râmnicu Vâlcea. De asemenea, există documente care atestă acte de danie făcute mănăstirilor de către Mihai Viteazul, ce datează din secolul al XVI-lea, iar via „Bărăţia” din Dealul Oltului, plantată între 1512 şi 1522, a aparţinut domnului Matei Basarab. De altfel, aici au avut proprietăţi viticole mai multe vechi familii boiereşti, precum cele ale Banului Buzescu, ale Banului Ghica, ale principilor Bibescu şi Știrbei, iar boierul Iancu Jianu din Romanaţi a avut „Via Foişor”. De asemenea, aici s-au refugiat în repetate rânduri familiile boiereşti craiovene în faţa incursiunilor turceşti.
Vinuri apreciate de străini
Vinurile de Drăgăşani erau foarte apreciate în trecut, aprecierile regăsindu-se în însemnările unor călători precum Raichevici, J.L. Carra, Colson Felix şi Domenico Sestini. Ampelograful francez J. Roy Chevier spunea că: „Aici posedau vii de frunte domnitorii, boierimea şi mănăstirile, făcând vinuri bune de lux, pentru masă şi pentru export”. Până la apariţia filoxerei, sortimentul vinurilor de Drăgăşani era format din soiurile Crâmpoşie, Braghină şi Gordan, la care se adăuga Tămâioasa albă românească, acestea fiind culese împreună şi dând un vin de o calitate deosebită, cu o tărie alcoolică de 9-10% vol. O veche zicală din popor spunea: „Crâmpoşia dă tăria, Braghina produce spuma, iar Gordanul umple butea”.
Vie altoită pe portaltoi american
După invazia filoxerei, prima vie altoită pe portaltoi de origine americană a podgoriei Drăgăşani a fost plantată la Bărăţia, în anul 1895, de Dumitru Gh. Simulescu, la îndemnul lui Ioan C. Brătianu, potrivit site-ului oficial al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Viti-vinicolă Drăgăşani, scdvv-dragasani.ro. În scopul reconstrucţiei viticulturii după invazia filoxerei, au fost înfiinţate pepiniera şi Staţiunea Viticolă Drăgăşani. Pepiniera viticolă de stat Drăgăşani a fost înfiinţată de viticultorul şi ampelograful Gheorghe Nicoleanu şi a luat fiinţă în anul 1896. Staţiunea de Cercetări Viticole Drăgăşani i-a avut ctitori pe profesorii Gheorghe Ionescu Şiseşti, I.C. Teodorescu şi Gherasim Constantinescu şi a luat fiinţă în 1936. În 1940, Pepiniera şi Staţiunea se contopesc sub denumirea de Staţiunea Experimentală de Viticultură şi Enologie Drăgăşani, menţionează sursa citată anterior.
Soiuri de mare valoare
În prezent, inima podgoriei o formează centrul viticol Drăgăşani, la care se adaugă centrul viticol Iancu-Jianu şi centrele Guşoeni şi Cerna. Sortimentul centrului viticol Drăgăşani este format din soiurile Sauvignon, Chardonnay, Riesling italian, Pinot gris, Fetească albă, Fetească regală (pentru vinuri albe); Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot (pentru vinuri roşii) şi Tămâioasa românească (pentru vinuri aromate). Mai recent, în sortimentul podgoriei Drăgăşani au intrat şi câteva soiuri noi, create de Staţiunea de cercetări viticole: Crâmpoşia selecţionată, o replică a vechii Crâmpoşii (pentru vinuri albe), Novac şi Negru de Drăgăşani (pentru vinuri roşii), Victoria (soi valoros pentru struguri de masă, răspândit pe multe meridiane ale globului), Azur (soi negru pentru struguri de masă), Călina (soi pentru stafide).
Profesorul I.C. Teodorescu, vorbind despre podgoria Drăgăşanilor, spunea: „într-un decor minunat şi nespus de armonios s-au pomenit Drăgăşanii de când îi ştie lumea. Delicata esenţă de sănătate şi bucurie pe care au dat-o Drăgăşanii sub forma unui vin durabil, uşor spumos şi cu reflex incomparabil de atrăgător a servit la împărtăşirea celor mai luminoase figuri ale trecutului: nobilimea dacă, generalii oştilor romane, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, precum şi cei mai temuţi haiduci şi pandurii liberatori ai lui Tudor. Cine trece pe lângă apa Oltului, în sus de Drăgăşani, să se descopere cu evlavie în faţa acestui templu măreţ şi unic al ţării”.
