Modul în care au fost împărţite cele peste 28 de milioane de lei aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani a fost unul eminamente politic. Şi asta nu pentru că aşa au afirmat consilierii judeţeni liberali, ci asta este concluzia după o analiză succintă a sumelor defalcate pe unităţile administrativ teritoriale.
În timpul şedinţei de săptămâna trecută, liderul grupului liberal din CJ, Gheorghe Sorescu, a criticat repartizarea sumelor făcute şi faptul că întregul fond aflat la dispoziţia instituţiei a fost repartizat acum, la începutul anului, şi nu s-au mai păstrat bani pentru a se interveni şi asupra unor probleme care pot apărea pe parcurs. „Repartizarea, se vede şi din avion, este una politizată total în sensul în care primăriile care sunt liberale primesc undeva la 100.000 de lei, celelalte primesc sume mult mai mari. În felul acesta nu ştiu ce vină au cetăţenii din nişte localităţi unde sunt primari liberali să primească sume atât de mici”, spunea Sorescu. Acesta a remarcat, pe bună dreptate, că în proiectul de hotărâre nu au fost trecute şi argumentaţiile primarilor pentru sumele solicitate, susţinând că „lucrurile au fost gândite în felul acesta pentru a nu putea avea o analiză adevărată”.
Primarii au cerut sume de 13,5 ori mai mari
Şi pentru ca situaţia să nu rămână în coadă de peşte am încercat noi să găsim o logică a modului în care au fost împărţiţi banii, folosindu-ne de datele pe care CJ-ul le-a trecut în proiectul de hotărâre. Astfel, datele problemei au fost următoarele: Consiliul Judeţean avea de repartizat o sumă de 28.492.000 lei, e drept o sumă mică dacă e să ne raportăm la nevoile primarilor, dar mare dacă ţinem cont că aceeaşi bani i-au avut la dispoziţie şefii de CJ din toată ţara, indiferent de mărimea judeţului. Solicitările primarilor din judeţ au fost de 386.361.710 lei, adică de 13,5 ori mai mari. Deci, din start, cele două cifre sunt imposibil de armonizat.
De aceea ne-am folosit de datele statistice referitoare la populaţie şi principiul pe care CJ le-a utilizat la împărţirea părţii tehnice a bugetului pe formula pusă la dispoziţie de Finanţe. Potrivit acestora, în judeţ au reşedinţa 452.674 de persoane, astfel că, din fondul aflat la dispoziţia CJ, fiecărui botoşănean i-ar fi „revenit” aproximativ 63 de lei. Deci, la o împărţire echitabilă, în condiţiile în care conducerea CJ afirmă că la prima şedinţă în care s-au împărţit primii bani s-au asigurat bugetele de funcţionare şi sumele necesare pentru plata însoţitorilor persoanelor cu handicap, fiecărei primării i-ar fi revenit suma rezultată din înmulţirea numărului total al populaţiei cu 63 de lei. Numai că, în realitate, lucrurile nu au stat deloc aşa, criteriile pe care s-au împărţit banii fiind cu totul altele, ştiute doar de conducerea CJ.
Primăriile liberale au primit cei mai puţini bani
Primarii liberali, care „guvernează”, potrivit datelor statistice, peste 243.247 de botoşăneni au primit doar 9.510.000 de lei, în jumătate cât suma primită de primarii PSD, 18.122.000 de lei, care au în localităţile pe care le conduc doar 189.765 de locuitori. Un calcul simplu ne arată că primarii PSD au primit, în medie, 95,4 lei pe locuitor, cu 50% mai mult decât media calculată anterior, în timp ce primarii liberali au primit, în medie, doar 39,4 lei pe cap de locuitor, adică cu 40% mai puţin decât mediana reieşită din calcule. Trebuie spus că primarii independenţi au primit, în medie 71,1 lei pe cap de locuitor, cel de la Pro România, 67 lei pe cap de locuitor, în timp ce primarul de la ALDE doar 37,5 lei pe cap de locuitor. De remarcat că singurul primar PRU, partidul lui Sebastian Ghiţă, a fost cel mai câştigat, primind 130 de lei pe locuitor.
Şi în interiorul partidelor sunt diferenţe mari de alocări, cu toate acestea, în Top 10 primării care au primit cei mai puţini bani se regăsesc opt conduse de liberali, una de un independent şi una de reprezentantul ALDE. Cei mai puţini bani au primit Coţuşca (20,7 lei/loc.), Botoşani (21,5 lei/loc.) şi Vorniceni (23 lei/loc.)
În schimb, Top 10 al primăriilor care au primit cei mai mulţi bani sunt doar de la PSD, începând cu Cordăreni (250,1 lei/loc.), Adăşeni (231,7 lei/loc.) şi Văculeşti (223,5 lei/loc.). În primele cinci poziții îşi mai fac loc, oraşul Bucecea (183 lei/loc.) şi comuna Coşula (172,7 lei/loc.), o răsfăţată a fondurilor publice, din această zonă avându-și obârşia senatorul PSD Doina Federovici.
„Nu este relevant acest top, pentru că unele sunt comunităţi mai mici, iar altele poli de interes”, a replicat preşedintele CJ Botoşani, Costică Macaleţi.
Comunele „natale” ale liderilor PSD, favorizate
Dar situaţia nu se schimbă nici dacă luăm să comparăm comune similare. Astfel, comuna George Enescu, care are o populaţie de 3.213 locuitori şi este condusă de un primar liberal, a primit 31,1 lei/locuitor, în timp ce comuna Coşula, cu o populaţie de 3.185 de locuitori, a primit 172,7 lei/locuitor.
„Se vede că totul e politic şi o bătaie de joc la adresa celor care nu sunt în PSD. Dacă aşa cred cei de la CJ că e corect… Mă doare, pentru că nu am crezut că anul acesta o să ne lovească atât de tare la buget. Dacă ne uităm pe votul politic (n.r. – votul pentru consiliul local şi cel pentru judeţ), în comuna noastră sunt mai mulţi oameni care au votat PSD decât la Dimăcheni sau Coşula. Au un tupeu pe care niciun partid care a fost până acum la guvernare nu l-a avut. În decembrie, am crezut că mor când am văzut ce bani le-a dat guvernul, din fondul de rezervă, la Coşula, la Dimăcheni. La Coşula le dă mai mult pentru că e doamna Doiniţa (n.r. – senatorul Doina Federovici) de acolo. La Dimăcheni le-a dat bugetul meu pe jumătate de an numai în decembrie. Ce să mai spun?”, a declarat primarul liberal al comunei George Enescu, Angela Toma.
O opinie similară a avut şi primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelaru (Pro România): „E o batjocură la adresa bunului simţ, al comunităţilor care au aceleaşi drepturi. La Coşula s-a născut Federovici, iar la comunele conduse din zona Dorohoiului e şi normal să dea bani, că doar e bazinul lor electoral cel mai puternic. Din păcate, până s-au debarasat de mine, am contribuit şi eu la acest lucru”.
Liderul interimar al PSD, Doina Federovici, a respins aceste acuzaţii: „Nu comentez asemenea aberaţii şi nu am zone de influenţă în judeţ. Am un dialog perfect cu toţi primarii din judeţ, indiferent de culoarea politică”.
O altă comparaţie între unităţi administrative similare este cea dintre comuna care a primit cea mai mică alocare pe cap de locuitor, Coţuşca, 20,7 lei, care este condusă de un primar liberal, şi Vlădeni, care a primit 80,4 lei pe cap de locuitor. O explicaţie ar putea fi că din această comună se trage preşedintele CJ, Costică Macaleţi. Comuna Vlădeni a primit printre cei mai mulţi bani şi la capitolul drumuri. Atunci, în şedinţa de CJ, liberalul Gheorghe Sorescu remarca: „cine-mparte, parte-şi face”.
Bani la Dorohoi, cât la Botoşani
Şi municipiul Botoşani a fost defavorizat la capitolul alocări bugetare de către CJ. Cum în judeţ sunt doar două municipii, firesc comparaţia se face între cele două, chiar dacă unul e mai mare şi e reşedinţă de judeţ, iar celălalt e mai mic. În cifre absolute, cele două municipii au primit sume similare, 2,6 milioane Botoşaniul şi 2,522 de milioane Dorohoiul, doar că populaţia în Botoşani este de patru ori mai numeroasă. Aşa se face că la Botoşani, unde primarul este PNL, alocarea pe cap de locuitor este de 21,5 lei, iar la Dorohoi, unde primarul este PSD este de 81,8 lei. „Din toate analizele pe care le-am făcut, noi am avea nevoie pentru anul 2019 de 171.948.000 de lei pentru funcţionare şi, de fapt, avem la dispoziţie 114.787.000 de lei, iar la partea de dezvoltare, dintr-un total de 52 de milioane de lei, care ar trebui să-mi asigure tot ce însemnă proiectele pe care le avem în derulare şi pe care ne dorim să le facem, am la dispoziţie 16,142 milioane de lei. Este logic că nu avem de unde să acoperim sumele acestea, care cumulat sunt cam cât era bugetul Botoşaniului de prin anul 2010… Povestea aceasta că o să fie o rectificare… niciodată nu o să fie vreo rectificare cu suma respectivă şi atunci va trebui să tăiem de peste tot sau să facem un buget pe nouă luni”, a declarat primarul Cătălin Flutur. Acesta a adăugat că „aproape că ne rugăm să nu se deruleze proiectele europene ca să faci o economie, dar orice economie ai face, de oriunde ai face, nu putem să acoperim solicitările”.
În replică, preşedintele CJ, Costică Macaleţi, susţine că „alocările sunt echilibrate” şi că „anul acesta sunt mult mai mulţi bani decât anul trecut”. „Din punctul lor de vedere (n.r. – al primarilor) banii nu sunt suficienţi… Am încercat să armonizăm aceste sume. Toţi primarii îşi exprimă un soi de nemulţumire, dar sper să înţeleagă acest lucru”, a conchis Macaleţi.
