5 − 2 =

A password will be e-mailed to you.

Problema gunoiului la Botoșani este o radiografie perfectă și succintă a esenței românismului. Nicio instituție nu-și asumă nicio responsabilitate, în schimb toată lumea încearcă să se acopere de cât mai multe hârtii și să arunce vina în curtea celuilalt, jucând totul pe o carte politică.

Același lucru se întâmplă și în cazul închiderii vechii gropi de gunoi de la marginea orașului, unde au apărut grave probleme, platforma prezentând fisuri importante, existând pericolul real ca aceasta să o ia la vale.

Închiderea gropii a costat milioane de euro

La finele lunii august 2014, Consiliul Județean (CJ) Botoșani a semnat contractul de închidere intermediară și finală a depozitelor Botoșani și Dorohoi din cadrul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) în Judeţul Botoşani”, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu” (POS Mediu). Cei desemnați să închidă cele două gropi de gunoi au fost reprezentanții firmei germane Bilfinger, în schimbul a 17 milioane de lei fără TVA, aproximativ 3,8 milioane de euro la nivelul acelui an.

Închiderea trebuia să fie realizată în două etape. Prima consta în acoperirea temporară, fază care include şi redepozitarea deşeurilor pe același amplasament, iar a doua etapa consta în realizarea unui sistem de etanșare a suprafeței și instalarea sistemului final de extracție a gazului de depozit și a celui de colectare a apei de suprafață.

Dacă la Dorohoi, lucrurile au decurs relativ normal, problemele au început să apară la Botoșani. Mai întâi au fost luate ca materiale de umplutură 34 de mii de metri cubi de deșeuri din spațiul de stocare temporară (SST) deschis de Primăria Botoșani pentru depozitarea deșeurilor până la devenirea operațională a depozitului ecologic de la Stăuceni. Tocmai acest lucru se pare că a cauzat, în timp antrenarea, unei părți a amplasamentului de gunoi, deși se invocă și existența unor ape subterane, a unor izvoare, care să fi determinat acest proces.

Primăria nu vrea să facă recepția finală a gropii

Fisurile din corpul amplasamentului au făcut ca reprezentanții Primăriei Botoșani să nu semneze recepția finală a acestui depozit. „Firma care a închis groapa de gunoi a atenționat că proiectul trebuia adaptat, dar finanțatorul, Consiliul Județean, nu a fost de acord cu acest punct de vedere, și anume că ar fi trebuit să prevadă puțuri de captare a apelor care se adună acolo. A rămas proiectul așa cum s-a făcut inițial. Noi nu am făcut recepția din cauza unor deficiențe. Într-o anumită zonă, nu pe toată suprafața, a apărut o fisură de câțiva zeci de metri și nu am recepționat lucrarea… Am cerut finanțatorului, care are și garanția de bună execuție, să remedieze aceste deficiențe. Noi facem monitorizarea pe acest depozit pentru gaze, pentru levigat, dar atât”, a declarat viceprimarul Cosmin Andrei, președintele comisiei de recepție, care mai susține că și drumul de acces spre lacul cu levigat nu este tocmai OK.

Probleme semnalate de constructor

Reprezentanții CJ recunosc faptul că Bilfinger le-a adus o expertiză semnată de un profesor universitar și că nu au acceptat-o fiind pe final de proiect, motiv pentru care cele două părți sunt și astăzi în litigiu. „Ni s-a prezentat o expertiză, de care nu suntem siguri. Nu o putem nega. E făcută de un profesor universitar, șef de catedră la București. Ni s-a prezentat în decembrie, când toată lumea se pregătea de Revelion și în martie se termina contractul de finanțare, ală mare (n.r. – finanțarea europeană de 31 de milioane de euro), nu mai spun cel de lucrări. Ni s-a părut puțin forțat. Studiul ăla l-am pus sub un dubiu, ca să ne forțeze mână pentru o majorare de 25-30% din valoarea contractului, o sumă de ordinul sutelor de mii de euro. Noi nu am acceptat”, a recunoscut Iulian Micu, director executiv în cadrul Direcţiei Servicii Publice a CJ.

Reprezentanții CJ susțin că scurgerile vin din SST-urile Primăriei

Mai mult, Iulian Micu și vicepreședintele CJ Liviu Toma susțin că, de fapt, infiltrările de apă provin de la scurgerile din SST-urile alăturate, aflate în administrarea municipalității. „Dacă pe depozitul închis membrana lucrează și se drenează levigatul, pe spațiile de stocare temporară, din păcate, tot ce înseamnă apa meteorică și levigat se scurge necontrolat”, a declarat Toma.

Reprezentanții CJ susțin și că, de fapt, problema ar fi la viceprimarul Cosmin Andrei, care nu dorește să-și asume responsabilitatea recepției. Mai mult, ei au dezvăluit că Primăria primește anual câte 30.000 de euro pentru monitorizarea acestei gropi de gunoi și ca să remedieze probleme apărute. „Până acum câteva luni, până a venit la Primărie colegul meu Fetcu, neconformă a fost și Cornișa care acum aduce niște milioane profituri. Tot așa din cauza unor inabilități. Că ei sunt inabili și nu prea reușesc să cunosc anumite aspecte, nu e vinovat nimeni”, a mai spus Micu, adăugând că, într-adevăr, garanția de bună execuție este în conturile CJ și că o poate pune la dispoziția Primăriei Botoșani, doar dacă aceasta notifică scris și argumentat, atât constructorul, cât și CJ-ul asupra faptului că, punctual, Bilfinger a refuzat să rezolve problemele ridicate și că ei ca autoritate vor să facă lucrările cu altă firmă. Toate acestea pentru ca CJ-ul să evite un nou proces cu Bilfinger.

Apreciază calitatea articolului

8 VOTURI - MEDIE: 3,88
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...