Mii de copii botoşăneni trăiesc departe de părinţii lor, chiar şi în această perioadă dificilă, marcată de criza pandemică. De regulă, prin diferite programe derulate de şcoli, aceşti copii au fost sprijiniţi mult în mediul educaţional. Suspendarea cursurilor a însemnat, însă, şi întreruperea acestor programe, iar discuţiile telefonice, pe reţelele de socializare nu sunt în măsură să suplinească activităţile în care erau angrenaţi aceşti copii.
Datele centralizate de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, arată că, la finele lunii martie, numărul preşcolarilor şi elevilor cu părinţi la mii de kilometri depărtare se menţine la un nivel îngrijorător, chiar dacă este în scădere. Această scădere este explicabilă prin revenirea în ţară a mii de români, din cauza pandemiei. Astfel, comparativ cu martie 2019, când s-a raportat că 1.029 de copii aveau ambii părinţi plecaţi, la finele anului 2019, numărul acestora a ajuns la 1.262, pentru ca la 31 martie 2020 să scadă la 690.
În martie 2019, 1.095 de copii aveau părintele unic întreţinător în străinătate, însă numărul acestora a scăzut la 909 în decembrie, ajungând la 712, la finele lunii martie.
Totodată, la sfârşitul lunii martie 2019, se raporta că în judeţ sunt 5.265 de copii cu un singur părinte plecat, pentru ca în decembrie numărul acestora să fie de 5.232, respectiv 4.687 (la 31 martie 2020).
În total, dacă în martie anul trecut erau 7.389 de copii botoşăneni care aveau părinţii departe, la finele anului datele centralizate plasau în această categorie 7403 de preşcolari şi elevi, reprezentând 11,5% din populaţia şcolară. La 31 martie 2020, potrivit celor precizate de Gabriel Hârtie, inspector şcolar general, la nivelul judeţului sunt acum 6.089 de copii care cresc departe de părinţi, reprezentând 9,46% din populaţia şcolară.
„Problema celor cu părinţii plecaţi a fost lăsată deoparte”
Cătălina Lupaşcu, fost inspector şcolar general adjunct, psiholog şcolar la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga”, a afirmat că în această perioadă nu i-au solicitat sprijinul elevi care au părinţii plecaţi. „Este foarte dificil să faci consiliere prin telefon, trebuie să fie o problemă stringentă de viaţă. Asemenea probleme, de regulă, apar la elevii mai mari. Şi pentru elevii mai mici este destul de dificil. Unii dintre cei care au părinţi plecaţi poate nici nu înţeleg că problema pe care o au ei este o problemă de viaţă. De regulă, pentru elevii mici, conştientizarea unei probleme se realizează cu suportul părinţilor, al diriginţilor, al profesorilor”, a explicat Cătălina Lupaşcu.
Alina Robu, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Botoşani, a precizat că în această perioadă, elevii au luat legătura cu consilierii şcolari, dar pentru alte chestiuni cum ar fi organizarea timpului, organizarea învăţării, intrarea pe platforme educaţionale, alte activităţi. „Nu am auzit la colegi să aibă situaţii deosebite. Problema celor cu părinţii plecaţi a fost lăsată deoparte. Atenţia a fost distrasă de problematica actuală legată de starea de sănătate, de siguranţă, măsuri de prevenire. Aceşti copii nu au mai avut programe la şcoală, nu au avut cum să facă nici consiliere de grup, nici la clasă, iar individual nu am auzit să ceară ajutor”, a mai afirmat Alina Robu.
