Vistiernicul Iordache Balș (12.02.1742 – 23.03.1812) lasă moștenire fiului său, vistiernicului Alecu Balș, printre alte moșii, și Dumbrăvenii. La moartea lui Alecu Balș (probabil, 1832), printr-un act de învoială între frații Constantin și Gheorghe Balș în legătură cu moștenirea, datat cu 9 aprilie 1836 și care pare a fi scris chiar de Gheorghe Eminovici, Dumbrăvenii trec în proprietatea „dumnealui nadvornic sovetnic și cavaler Costachi Balș” (Gh. Ungureanu, Eminescu în documente de familie, București, 1977, p. 42-42).
Din 1832 (anul morții lui Alecu Balș) și până în 1834, moșia este luată în arendă de baronul Ioan Crîste, cel care îl aduce la Dumbrăveni pe Gheorghe Eminovici. Și după moartea lui Ioan Crîste, până în 23 aprilie 1849, Gheorghe Eminovici, ridicat, între timp, la gradul de căminar, se va ocupa de administrarea moșiei Dumbrăveni.
Constantin Balș a avut un singur copil, Dimitrie (Muți). În legătură cu Eminovicii, Muți apare și ca personaj într-o istorie a botezului unuia dintre copiii Ralucăi și ai lui Gheorghe (probabil, al Mariei, și nu al poetului), relatată de Constanța de Dunca-Schiau (pentru cei interesați, textul a fost publicat în revista „Transilvania”, 1921, nr. 3).
Gheorghe Balș a avut cinci copii: Gheorghe, Ecaterina, Alexandru, Olga și Vladimir. În Fondul Documentar Ipotești se păstrează trei acte în legătură cu decesul lui Gheorghe (George) și Vladimir Balș: două traduceri legalizate ale certificatelor redactate în limba rusă și un certificat în original.
„Certificat
Acest certificat este eliberat clerului bisericii catedrale cu patronul Nașterea lui Christos din orașul Kișiněŭ sub semnăturile cuvenite și aplicarea sigiliului bisericii care încredințară conform art. 107 din Legea Consistoriilor Spirituale că în registrul de stare civilă a acestei catedrale, pe anul 1860, în partea a treia pentru cei morți, sub nr. 12, de sex masculin, este înregistrat următorul act: anul 1860, luna decembrie, în a 27a ḑi a decedat domnul nobil George, fiu al lui George Balș, în etate de 25 ani, din cauza îndelungatei bole – atacului – și în a 30a ḑi a aceeași luni s’a înmormântat. Acest domn a fost mărturisit și împărtășat de cătri preotul Petre Perojinsky. Rînduiala înmormîntării s’a celebrat de către metropolitul grec Nicandru, împreună cu clerul catedralei în această catedrală. Corpul decedatului s’a înmormîntat în satul Albinetz, proprietatea succesorală a decedatului, județul Iași, Provincia Basarabiei, în curtea bisericii acestui sat, de către preotul catedralei Petre Perojinsky, orașul Kișiněŭ.
Anul 1861, luna aprilie, în 1 ḑi.
Preot Petre Perojinsky
Diacon Emanoil Marinciu”
„Certificat
Din ordinul Magestăței Sale Imperiale s’a liberat prezentul certificat din partea Consistoriului Spiritual din St. Petersburg, spre încredințare, după cum se constată din registrul de stare civilă al bisericii Corpului de pagi, pe anul 1860, sub Nr. 13 Domnul Wladimir Balș, pagiu în Corpul de pagi, a decedat, în etate de patruspreḑece ani, din cauza pneumoniei, în a douăḑecea ḑi a lunei decembrie, anul una mie opt sute șese ḑeci și s’a înmormîntat în douăḑeci și patra ḑi a lunei decembre acela-și an, la cimitiru Sântul Mitrofan St. Petersburg.
Anul 1861, luna mart, în 14 ḑile.
Membru al Consistorului Econom: A. Pavlowsky
Secretar al Consistorului: P.P. Șaghin
Șef de birou: A. Dobrow”
