spot_img
luni, aprilie 29, 2024
AcasăLocalMeșterii populari care rescriu povestea mărțișorului (video)

Meșterii populari care rescriu povestea mărțișorului (video)

În perioada 28 februarie- 1 martie, meșteri din patru județe ale României au fost prezenți, spre încântarea trecătorilor, pe Pietonalul Uniri din Botoșani. Aceștia s-au reunit în cadrul Târgului Mărțișorului, ediția a XIV-a, pentru a arăta cum au rescris povestea mărțișorului și în acest an.

Trecând pe lângă spațiile special amenajate, puteau fi întâlniți zeci de meşteri populari şi de artişti dornici să îşi prezinte creaţia şi să povestească despre mărțișoarele care de care mai spectaculoase. Ediția din acest an a reușit să reunească aproape 50 de participanți, meșteri populari și artizani din județele Botoșani, Suceava, Iași și Argeș.

Realizate cu migală şi dragoste pentru frumos şi pentru tradiţiile strămoşeşti, mărţişoarele, care în tradiția populară sunt considerate talismane, respectiv vestitoare ale primăverii, sunt expuse la tarabele aflate pe Pietonalul Unirii până azi, 1 martie. Pentru confecționarea lor este nevoie de multă migală, dar meșterii spun că cea mai de preț răsplată este zâmbetul de pe chipurile celor la care ajung obiectele.

„Confecționăm în fiecare an chiar dacă nu vindem”

Din rândul tarabelor ticsite de mărțișoare, prima dinspre Muzeul Județean este cea a Centrului de Abilitare şi Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Lucie Lecomte” Botoşani. Pe lângă mărțișoare, persoanele din centru au avut grijă să aducă și alte obiecte care ar putea deveni un cadou bun de 1 martie. Spre exemplu, semne de carte, vaze sau ștergare atent brodate. Au mai fost prezenți la prima ediție a târgului, au luat o pauză de la participare până la ediția din acest an, însă nu și de la actul creației.

„Noi confecționăm în fiecare an chiar dacă nu vindem, dăruim. Confecționăm în fiecare an pentru că e o activitate a centrului, a clubului de Ergoterapie și îi implică pe tineri să facă lucruri cu mânuța lor. Eu sunt pedagog de recuperare, cu mine lucrează și cu o doamnă instructor de Ergoterapie. Aceste pe etamină se cos mai greu, e mai migălos. Avem și semne de carte cusute, avem prosopele făcute”, a spus Irina Nedelcu, pedagog de recuperare în cadrul centrului.

Din cei 29 de tineri ai Centrului de Abilitare şi Reabilitare, 10 se implică mereu în aceste activități creative. Probabil ar lua parte și mai mulți, însă unii și-au găsit deja un loc de muncă.

Irina spune că din banii obținuți zilele acestea vor mai cumpăra materiale pentru viitoarele activități, dar „le și dăm tinerilor să își cumpere micile lor plăceri. Se întorc la tineri, la cei care le-au confecționat”.

„Nu este un motiv să ne lăudăm”

Alt stand, altă poveste. De această dată, tinerii de la Liceul Tehnologic Todireni oferă o lecție de bunătate și dăruire. Anual, aceștia confecționează mărțișoare în scopul strângerii de fonduri pentru Azilul din comuna Sulița și pentru Centrul pentru copii cu dizabilități „Sfântul Spiridon”.

Printre elevii liceului îmbrăcați în straie populare, o găsim și pe Carmen Hermen, directorul Liceului Tehnologic din Todireni. Plină de entuziasm, dar și cu lacrimi în ochi, aceasta vorbește greu despre intenția nobilă a celor de la Liceul Todireni, elevi și cadre didactice deopotrivă.

„Bănuții adunați din vânzări nu vor merge în buzunarul nostru, ci vor fi cumpăra flori și bomboane pentru bătrânii de la Azilul din Sulița. Așa facem în fiecare an, nu numai acum și nu este un motiv să ne lăudăm, ci încercăm să fim un exemplu pentru ceilalți. Bătrânii sunt atât de încântați de prezența noastră, ei ne așteaptă deja pentru că am creat o tradiție. Este cred că al patrulea, al cincilea an de când mergem, poate mai bine. Ei sunt triști, au de toate acolo, doar că nu au dragoste”, a spus Carmen Hermen, directorul Liceului Tehnologic din Todireni.

Aceasta a mai precizat că „depinde foarte multe de botoșănenii care vor veni să cumpere mărțișoare, pentru că dacă vor cumpăra de la noi, cu siguranță noi vom încerca să le facem o bucurie și copiilor cu dizabilități de la Sfântul Spiridon”.

„Povestea vinde, nu noi”

Directoarea liceului împărtășește chiar și din tainele comerțului. Toate aspectele sunt luate în calcul atunci când fericirea unor bătrâni și a unor copii depinde de fiecare mărțișor vândut.

„Ni se spunea să încercăm după-amiază când iese lumea de la serviciu, să vedem ce interval orar vom sta aici, pe Pietonal, pentru că depinde și de acest lucru. Dimineața lumea este la serviciu, copiii sunt la școală, dar văd că lumea este bucuroasă și de povestea noastră, pentru că povestea vinde, nu noi. Poate unii nu întreabă, dar le spunem noi, pentru că dacă nu le spunem și nu le explicăm, atunci povestea nu există. Atelierul nostru se numește Atelierul făuritorilor de mărțișoare”, a explicat Carmen Hemen.

O „veterană” a târgului

O altă tarabă care atrage atenția este cea a Anișoarei Tcaciuc din Botoșani. După aproape trei decenii petrecute ca operator chimist și odată cu închiderea fabricilor din Botoșani, aceasta a vrut să își concentreze energia spre alte îndeletniciri. „S-au cam închis fabricile și am cam rămas fără serviciu. Am cumpărat pistoale și puști și am făcut tir sportiv. Nu a mers, le-am vândut și m-am apucat de asta”.

Acesta spune că datorită spiritului autodidact a reușit să învețe tainele croșetatului. Pe lângă mărțișoare, Anișoara mai croșetează și flori, niște cadouri ideale, spune ea, pentru că nu se ofilesc niciodată. Anișoara Tcaciuc este și o „veterană” a târgului, este prezentă la această manifestare încă de la primele ediții și nu are de gând să se oprească curând. „Am fost la toate, începând cu a patra”.

Povestea mărțișoarelor dulci

Printre mărțișoarele de tot felul și-au făcut apariția și cele sub formă de turtă dulce, Conceputul inedit aparține unei familii din comuna Bascov a județului Argeș. Toate cele trei zile, la tarabă a fost prezentă Georgeta Cârstea. Ea povestește că inițiativa a aparținut bunicii ei, iar de aproximativ 20 de ani îi este alături chiar și fiul care este preot. „Suntem la a patra generație de turtă dulce. Noi avem o tradiție în familie care a fost pornită de maica mare (n.r. bunica). Acum, soacra mea care are 86 de ani e șefă de laborator”.

„Bunica a fost infirmă de război, nu a avut un picior și pe vremea lui Ceaușescu nu aveai voie să ai afaceri. În schimb, ei i-a dat voie pentru că era băgată într-o Asociație de infirmi de război. Prima dată a pornit cu niște covrigi și avea un vecin turc. El i-a zis că ar trebui să facă și turtă dulce, apoi și ciubuc. Ea învățat de la acel turc să facă turtă dulce și ciubuc și a rămas pe astea”, a povestit Georgeta.

„Nu mai face altcineva, e greu”

Deși par simplu de realizat ineditele mărțișoare, argeșeanca spune că este o muncă migăloasă și de durată.

„Căsuța este cel mai greu de făcut. Facem un aluat, din aluatul ăla facem mai multe modele. La căsuță fiecare parte se coace individual, le perii de făină, după aceea le lipești cu șerbet. O lași să se usuce bine câteva ore și abia după aceea o iei la decorat, îți ia timp. Se întinde pe mai multe zile, într-o zi frămânți, într-o zi se bagă la cuptor, pe urmă se ia la decorat și după aceea se ia la ambalat. Tocmai de asta nu mai face altcineva, e greu”, a explicat Georgeta Cârstea.

Argeșeanca susține că, mai ales pentru copii, turta dulce este un cadou ideal. Mărțișoarele prăfuite și uitate într-un sertar nu aduc la fel de multă bucurie ca cele dulci.

Deja ai votat!
Botoșani
cer senin
20.6 ° C
20.6 °
19.9 °
39 %
4.5kmh
0 %
lun
20 °
mar
20 °
mie
21 °
joi
22 °
vin
22 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

  Antrenorul FC Botoșani cățărat pe gard pentru ultimele indicații la meciul cu Dinamo.

EDITORIAL

De când am intrat în Uniunea Europeană banii au curs gârlă, mult peste 70 de miliarde de euro, continuă să vină și vor mai...

EPIGRAMA ZILEI

S-a enervat și a urlat De s-a cutremurat orașul Când și-a găsit soțul în pat Cu ... iepurașul!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...