Tot mai mulţi botoşăneni ajung să fie diagnosticaţi cu diabet. Medicul Carmen Galiano, şeful Secţiei de diabet şi boli de nutriţie de la Spitalul Judeţean, susţine că zilnic sunt depistate şapte-opt persoane cu diabet. Boala nu pare să mai ţină cont nici măcar de vârstă, cel mai mic pacient având doar un an, iar cel mai în vârstă 90 de ani. „În fiecare zi avem şapte-opt cazuri de pacienţi diagnosticaţi cu diabet, pe lună 70-80, din păcate. Vârstele variază: un an cel mai mic şi până la 90 ani cel mai în vârstă. În evidenţele noastre sunt 10.300 de pacienţi cu diabet, în afară de zona Dorohoiului”, a declarat medicul Carmen Galiano.
Alimentele intens procesate, regimul alimentar pe care pacienţii îl au pentru alte boli şi nu îl respectă, programul de viaţă haotic, ritmul stresant şi alert, sunt factorii care duc la diabet.
Medicul botoşănean susţine că această boală a început să fie tot mai frecventă şi la femeile însărcinate. „Alimentaţia în perioada de presarcină şi chiar în timpul sarcinii, abuzul de dulciuri rafinate şi grăsimi, astea ar fi cauzele, plus cea genetică”, a adăugat Carmen Galiano.
Medici insuficienţi în judeţ
Această categorie de bolnavi este la ora actuală printre cele mai dezavantajate din judeţ, tratamentul şi supravegherea acestora făcându-se cu doar trei medici specialişti. La ora actuală, doar doi medici diabetologi cu normă întreagă deservesc tot judeţul, unul la Dorohoi şi unul la Botoşani, care este ajutat şi de un medic pensionar, fostul şef de secţie, diabetologul Ioan Petrescu.
Pacienţii merg pentru reţete şi analize cu noaptea în cap, iar medicii consultă de cele mai multe ori cel puţin dublul numărului permis, dar asta pentru a elibera cât mai multe reţete pentru bolnavii de diabet din judeţ. „Foarte greu reuşim să facem faţă. Dar ne străduim. Este deficit de personal. Nu ştiu de ce judeţul Botoşani nu este atractiv pentru diabetologi. Vin, pleacă, rămânem puţini şi cu un număr din ce în ce mai mare de pacienţi în îngrijire”, a spus medicul Carmen Galiano, şef al Secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă.
Programe de prevenţie inexistente
Medicii de familie spun că unul dintre motivele creşterii explozive a numărului de cazuri de diabet este şi lipsa prevenţiei de orice fel, singurele metode fiind aceleaşi care existau şi acum câteva decenii. „Baza este prevenţia, iar noi nu avem nici baza pusă la punct. Sunt aceleaşi norme, de zeci de ani de zile, să măsurăm tensiunea, să îi cântărim şi să vedem indicele de masă corporală sau să aplicăm graficul pentru colesterol. Asta nu este prevenţie. Prevenţie este că eu am în evidenţă nişte boli cronice netransmisibile, cum sunt încadrate de OMS.
Astmul bronşic, BPOC, cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul de colon, hipertensiunea arterială, diabetul, etc. Pentru astea, cel mai indicat să se ocupe este medicul de familie. El vede şi cunoaşte pacientul cel mai bine şi îi monitorizează evoluţia şi poate decide când are nevoie de un consult de specialitate”, afirmă medicul Paul Şerban, preşedintele judeţean al Societăţii Naţionale de Medicină de Familie.
