Alergia la ambrozie e chin pentru foarte mulți. Din cauza polenului acestei plante, persoanele sensibile au reacții care pot însemna crize de strănut și ochi roșii, dar pot merge până la șoc anafilactic. Și, deși există o lege care-i obligă pe proprietarii de terenuri să taie bălăriile, ambrozia continuă să se răspândească. În acest context, printr-un ordin ala prefectului s-a înființat încă de anul trecut o comisie din care fac parte reprezentanții mai multor instituții deconcentrate pentru a pune în aplicare legea anti ambrozie. Coordonarea și secretariatul tehnic este asigurat de către Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ), iar Garda de Mediu este instituția chemată să dea amenzi.
Unde poate fi găsită ambrozia
În acest an nu a fost încă nicio notificare privind zone năpădite de ambrozie, dar lucrurile s-ar putea schimba pentru că efectele nocive ale acestei plante ating maximum în această perioadă a anului. „Ambrozia este în perioada de inflorescență și de dominație. Din august și până în octombrie este în perioada de maximă polenizare. Ea este rezistentă la secetă și arșiță, fapt ce a determinat ca în ultimii ani secetoși buruiana să aibe condiții favorabile să se dezvolte foarte rapid și să cuprindă areale întregi. La noi nu prea avem terenuri nelucrate doi-trei ani la rând pentru a avea cum să se dezvolte, dar, de regulă apare și se extinde pe terenurile lăsate pârloagă, în principal de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute, în grădini și parcuri neîngrijite, pe șantierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, dar și în culturile de cereale şi de floarea-soarelui unde nu s-au făcut lucrările agrotehnice cum trebuie. În acest ultim caz produce și pagube semnificative de recoltă”, a declarat directorul DAJ, Cristian Delibaș.
Primarii, puși să caute terenurile cu ambrozie
Garda Națională de Mediu (GNM) Botoșani a notificat toate primările să verifice cu ajutorul polițiștilor locali şi constate nerespectării prevederilor legale pe raza teritorială a fiecărei localități. „În scopul distrugerii ambroziei şi al prevenirii răspândirii acesteia, proprietarii sau deţinătorii de terenuri și celelalte categorii de persoane vizate au obligația ca, în perioadă cuprinsă între răsărirea acestei plante şi apariţia primelor inflorescenţe, să realizeze lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări şi metode specifice”, a declarat Cristina-Ionela Kashyap, comisarul șef al GNM Botoșani.
Primăriile vor trebui să înainteze, lunar, Comisariatului Județean al GNM un raport privind: numărul de sesizări privind ambrozia înregistrate; numărul de amplasamente cu ambrozie identificate; numărul de amplasamente de pe care a fost îndepărtată buruiana; numărul de avertismente și numărul şi valoarea sancţiunilor aplicate proprietarilor de teren pe care se găsește ambrozie.
Dacă proprietarii nu țin cont de prevederile avertismentului, ei riscă amenzi de la 1.000 lei la 5.000 lei, în cazul persoanelor fizice, și între 10.000 lei și 20.000 lei, dacă sunt persoane juridice.
Alergiile la ambrozie
Ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/metru cub pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de unu-doi grăunciori polen/metru cub.
În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozia pe parcursul a trei-patru ani, astfel că simptomele de rinită alergică apar, în general, la copii cu vârsta de cel puțin patru-cinci ani. Au fost cazuri când simptomele s-au depistat și la copii de șase luni.
Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozia se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită – strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare – și astm – episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing. Pot însă apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic. Este important de menționat faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ două săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei.
Se apreciază că 482.000 de români sunt alergici la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm. Potrivit unor date oficiale, peste șase milioane de români, majoritatea din vestul țării, sunt foarte expuși la polenul de ambrozie.
