Județul Botoșani stă pe un butoi de pulbere din cauza modului în care este gestionată problema deșeurilor. Aceasta este părerea reprezentanților Agenției de Protecție a Mediului (APM) Botoșani, care au constatat mai multe neconformități în modul în care autoritățile locale au înțeles să se implice în rezolvarea acestei probleme.
Reacțiile APM au venit ieri, tocmai în ziua în care reprezentanții Consiliului Județean (CJ) anunțau cu mare pompă obținerea avizului de mediu pentru Planul Județean pentru Gestionarea Deșeurilor (PJGD).
CJ se laudă cu noua strategie
Potrivit reprezentanților CJ, Planul Județean pentru Gestionarea Deșeurilor (PJGD) realizează o diagnoză a sistemului actual de gestiune a deşeurilor şi o prognoză a evoluţiei cantităţilor de deșeuri municipale. Este vorba de o așa-zisă strategie pe baza căreia vor fi elaborate proiectele de investiții cu finanțare națională și europeană din programele de mediu.
„Este momentul unei schimbări fundamentale în stilul nostru de viață, astfel încât să lăsăm o amprentă cât mai puțin vizibilă asupra naturii. Noi, ca autoritate publică, facem tot ce ne stă în puteri pentru a îndrepta unele situații care nu au funcționat cum trebuie până acum, am identificat soluții pentru optimizarea activității de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Stăuceni, iar lucrurile încep să prindă contur”, sublinia Doina Federovici, președintele CJ.
Aceasta anunța că, la începutul acestei săptămâni, la Stăuceni s-a montat o nouă staţie de tratare a levigatului prin osmoză inversă în două trepte, de ultimă generație, cu o capacitate de 150 de metri cubi pe zi, care ar reduce riscul poluărilor accidentale prin deversări necontrolate. De asemenea, s-au demarat procedurile de achiziție a unui echipament de monitorizare a contaminării radioactive a deșeurilor și s-a încheiat un parteneriat cu Administrația Fondului pentru Mediu în vederea obținerii finanțării pentru achiziția unei instalații de tratare mecano-biologică și a uneia de digestie anaerobă pentru biodeșeuri colectate separat.
APM vede greşeli majore
Reacția la aceste informații a venit imediat din partea reprezentanților APM, care au arătat tot joi, în cadrul unei conferințe de presă, că situația din județ nu ar fi chiar atât de roz. Astfel, procedura de avizare a PJGD a demarat încă de la începutul lui 2020, iar forma finală pentru care s-a dat avizul de mediu a venit după un an de discuții și nu mai puțin de nouă drafturi.
Practic, din 2020, mimim 50% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile trebuia să fie reutilizată, ori în realitate acest lucru nu se întâmplă. Mai mult, modul eronat în care a fost administrat CMID Stăuceni ar impune obținerea unei noi autorizații de mediu. Asta pentru că în decursul timpului au fost făcute o serie de modificări, fără aviz din partea APM.
„Este un regulament pe care nu l-au respectat”
În primul rând, ar fi vorba de nerespectarea procedurii de depunere și acoperire a deșeurilor în celula de depozitare. „Au început depozitarea din locul unde nu trebuia. Este un regulament de exploatare și funcționare pe care nu l-au respectat. E greu de spus de acum că sunt 300.000 și ceva de tone. Acolo regulamentul ăla nu mai este valabil, trebuie făcut un alt regulament, o altă autorizație de mediu”, a spus Eugen Mateciuc, directorul APM Botoșani.
Potrivit acestuia, când au realizat că au greșit cu depozitarea, cei care administrează depozitul au împrăștiat deșeurile pe toată suprafața celulei, fapt ce a dus la modificarea parametrilor proiectați, creșterea producției de levigat. Încercând să găsească soluții la aceste probleme, au fost luate o serie de măsuri care în opinia celor de la APM au agravat situația. Astfel, deși deține cel mai performant laborator pentru stația de tratare a levigatului, din lipsă de personal calificat și din cauza nefuncționării normale a stației s-a ajuns să nu mai funcționeze componentele de tratare biologică, chimică și mecanică, trecându-se direct pe treapta de epurare avansată prin nanofiltrare.
Toate acestea au dus, spun reprezentanții APM, la micșorarea eficienței de tratare și depășirea capacității proiectate de stocare a levigatului și a concentratului. Așa se explică de ce au avut loc, anii trecuți, deversările de levigat și incendiile, acestea din urmă fiind favorizate și de neinstalarea la timp a sistemului de extracție și neutralizare a gazului de depozit, echipmente care au fost montate tot fără avizul APM.
Populaţie exclusă din strategia judeţeană
O altă decizie a autorităților care a generat reacții din partea APM a fost închiderea stației de sortare a deșeurilor de la Dorohoi, în condițiile în care linia de sortare de la CMID Stăuceni nu funcționează la capacitatea optimă. În plus, la fosta groapă de gunoi de la Rediu nu s-a găsit o soluție pentru deșeurile depozitate acolo și care ar fi trebuit să fie relocate într-un depozit autorizat. Totodată, în loc să se încurajeze populația pentru a înființa puncte de compost, autoritățile au propus înființarea a patru stații de compost în județ, unde ar urma să fie transportate toate resturile vegetale.
Prin urmare, punând în balanță cum ar trebui gestionată problema deșeurilor, cu ce se întâmplă în realitate în județ, PJGD nu ar reprezenta decât un simplu document pe hârtie, nu o strategie adevărată de gestionare responsabilă a deșeurilor.
