Pentru că tot se vorbește despre o iminentă grevă a angajaților români din educație, am ales, pentru această săptămână, detalierea expresiei „a face grevă”. Chiar dacă greva pare o rezultantă a revoluției industriale din epoca modernă, începuturile sale sunt mult mai vechi. Astfel, cele mai vechi atestări, din istorie, ale unor mișcări de protest ale lucrătorilor au o vechime de mii de ani și au fost consemnate în Egiptul antic. Prima dintre ele a avut loc pe la jumătatea mileniului al III-lea-lea î.Hr., acum mai bine de 4.600 de ani. Nemulțumiți de reducerea, apoi de suprimarea usturoiului din rațiile lor zilnice de hrană, muncitorii care ridicau vestita piramidă a lui Keops s-au revoltat și au refuzat să mai lucreze până când revendicarea lor nu a fost satisfăcută. Următoarea mișcare de protest a avut loc tot în Egiptul faraonilor, pe la jumătatea secolului al XII-lea î. Hr., în al 29-lea an al domniei faraonului Ramses al III-lea (circa 1.155 î. Hr.). Muncitorii care lucrau la Deir el-Medina, la ridicarea grandioaselor monumente din Valea Regilor, au oprit lucrul, din cauza frecventelor întreruperi în aprovizionarea lor cu hrană. Se pare că greva a durat circa șase luni, încheindu-se cu satisfacerea revendicărilor lor, evenimentul fiind consemnat într-un papirus aflat astăzi la Torino. Înaintând pe firul istoriei, una dintre primele greve din evul mediu european a fost cea din 1229, de la Universitatea din Paris. A fost o mișcare de protest comună, a profesorilor și studenților, îndreptată contra episcopului Parisului și regentei Franței, Blanche de Castilia, activitatea universitară fiind blocată timp de doi ani. Profesorii și studenții s-au coalizat în semn de protest față de reprimarea violentă, soldată cu morți, a unei revolte studențești de către autoritățile civile, fiind încălcate privilegiile universității, potrivit cărora studenții se subordonau doar jurisdicției ecleziastice. Totul a plecat dintr-o tavernă pe care studenții au vandalizat-o, din cauza prețului mare al vinului. Studenții au incendiat apoi Cartierul Latin, iar a doua zi forțele de ordine au intervenit brutal (se spune că 300 de studenți au fost aruncați în Sena, alții fiind înjunghiați). La 13 aprilie 1231, după doi ani de negocieri, Papa Grigore al IX-lea a adresat studenților și profesorilor universității bula papală „Parens scientiarum”. Prin aceasta erau recunoscute universității principalele privilegii care i-au consacrat independența intelectuală și juridică. Revenind la originea expresiei „a face grevă”, ea derivă din termenul francez „grève” care, la rândul său, își ia numele de la „Place de Grève”, o celebră piață publică pariziană. Contrar sensului de astăzi, „a face grevă” însemna, inițial, … a fi în așteptarea unui loc de muncă! În evul mediu, Place de Grève era una dintre cele mai importante piețe pariziene. Situată pe malul drept al Senei, era unul dintre principalele locuri de andocare pentru bărci, fiind mărginită de o plajă de nisip, de la care i se trage și numele (în latina populară, „grava” însemna „pietriș”). Într-adevăr, în sens propriu, „la Grève” este un teren plat, acoperit de nisip și pietriș, situat la țărmul unei mări sau al unui curs de apă. Acest loc era unul dintre principalele porturi ale orașului, în piața de acolo având loc, timp de secole, execuțiile publice. Bărbații șomeri se întâlneau, în fiecare dimineață, în Place de Grève, în căutare de muncă, mai ales muncă fizică (încărcarea sau descărcarea de mărfuri, de pe sau în navele ancorate acolo, era una dintre cele mai comune). Când un muncitor își termina sarcina de lucru se întoarcea la Grève, așteptând o nouă muncă. Cu alte cuvinte, era în grevă, nu lucra, dar aștepta un angajament. Cu acest sens, expresia a fost folosită până în secolul al XIX-lea, care aduce primele mișcări sociale majore pentru drepturile muncitorilor. Pentru a protesta împotriva condițiilor grele de muncă și cerând mărirea drepturilor salariale, muncitorii s-au adunat în aceeași „Place de Grève”, dar au refuzat munca pe care patronii le-au oferit-o. „A intra în grevă”, sau „ a face grevă”, capătă din acel moment sensul actual: refuzul de a mai lucra până la satisfacerea revendicărilor. Astăzi, Place de Grève se numește Place de l’Hôtel de Ville, unde se află și primăria pariziană.
Ruinele din Deir el-Medina, Egipt, azi sit al Patrimoniului mondial UNESCO. Muncitorii ce lucrau în acele locuri au făcut una dintre greve din istorie
Imagine din activitatea unei universități din secolul al XIV-lea
Place de Grève pe la 1585. Acuarelă din 1856
Prof. Dr. Daniel BOTEZATU
