Cum de nu se măresc pensiile

♦ Ziariștii de la Adevărul explică mai bine decât politicienii care nu au înțeles nimic din decizia CCR.

0
CCR nu a stabilit săptămâna trecută că pensiile trebuie să crească cu 40%, aşa cum au înţeles mulţi, ci că actele normative prin care au fost stabilite creşterile încalcă legea fundamentală

Curtea Constituţională a admis în şedinţa de miercurea trecută sesizarea Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, mai exact la acele articole care prevăd majorarea cu 40% a punctului de pensie şi mărirea anticipată a salariilor cadrelor didactice. Curtea a constatat că modalitatea defectuoasă prin care fosta majoritate PSD-ALDE a legiferat aceste majorări încalcă Constituţia.

În februarie 2020, fosta majoritate PSD a impus ca prin legea bugetului să se majoreze punctul de pensie cu 40% (adică la valoarea de 1.775 de lei) şi să se mărească anticipat salariile profesorilor de la 1 septembrie 2020, la valoarea prevăzută pentru anul 2022 în legea de salarizare unitară.

Apoi, în august 2020, guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă în care a modificat cele două articole: punctul de pensie se majorează doar cu 14% (adică la valoarea de 1.442 de lei), iar salariile profesorilor se majorează tot anticipat, dar de la 1 septembrie 2021, adică un an mai târziu decât au vrut pesediștii.

În perioada septembrie-octombrie 2020, ordonanţa a ajuns în Parlament, unde tot fosta majoritate PSD a abrogat articolele introduse de către Guvern prin ordonanţă de urgenţă, dar nu a pus nimic în loc.

Or, conform normelor de tehnică legislativă, abrogarea unui articol de modificare sau de abrogare a unui articol inițial nu atrage automat repunerea în vigoare a articolului inițial. Curtea a constatat că modalitatea defectuoasă de legiferare ar fi creat un vid legislativ şi a declarat neconstituţionale articolele impuse de PSD.

Pentru ca parlamentarii PSD-ALDE să-şi fi atins scopul, era necesar ca, în octombrie, să fi preluat în legea de aprobare a ordonanţei de rectificare bugetară exact articolele pe care le impuseseră în februarie, la votarea legii bugetului. Ei însă doar au abrogat articolele Guvernului şi au creat ceea ce CCR a numit vid legislativ.

Curios e că toate celelalte modificări operate de PSD-ALDE în octombrie, mai puţin importante, au fost făcute cu respectarea normelor de tehnică legislativă şi, prin urmare, au trecut de filtrul Curţii Constituţionale.

Când şi-a faultat PSD legea

Prima intervenţie pe ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară a avut loc la Comisiile reunite de muncă, conduse de social-democraţii Adrian Solomon şi Ion Rotaru. La şedinţa din 7 septembrie 2020, prevederea privind punctul de pensie ţinut la 1.442 de lei de liberali a fost abrogată, în timp ce salariile trebuiau mărite la nivelul lui 2022. „Menţinerea valorii punctului de pensie, aşa cum este prevăzut în lege, la valoarea de 1775 lei, în scopul păstrării calendarului privind majorarea punctului de pensie până la intrarea în vigoare, în integralitatea, a Legii privind sistemul public de pensii”, era motivarea modificării amendamentului referitor la pensii, susţinut şi adoptat de grupul PSD.

Tot în acea şedinţă, a fost abrogat şi articolul care mărea salariile profesorilor de la 1 septembrie 2021. „Pentru majorarea salariilor de bază stabilite pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ”, se arată în motivare.

Ambele abrogări sunt asumate de membrii Comisiilor aparţinând grupului parlamentar al PSD. Pesediştii aruncă pisica moartă de la unul la altul. Ziariștii „Adevărul” i-au contactat pe autorii prevederilor neconstituţionale pentru a afla de ce au recurs la modificări care le-au trântit demersul de creştere a salariilor şi a pensiilor. „Nu mai ştiu care au fost atunci explicaţiile, de ce am pus noi aşa. S-ar putea ca propunerea să fi venit de la cei din Comisia de muncă. Vorbiţi cu domnul Rotaru (n.r. – Ion Rotaru), că era preşedinte la Comisia de muncă”, a afirmat Viorel Arcaş, la acel moment preşedinte al Comisiei buget-finanţe din Senat.

Contactat pentru precizări privind proiectul din Parlament, Ion Rotaru, fost preşedinte al Comisiei de muncă din Senat, a precizat sec: „Sunt la medic. Nu pot să vorbesc”. Ulterior, nu a mai răspuns apelurilor.

Singurul lider PSD care a cunoscut bine evoluţia proiectului de lege şi care a comentat subiectul a fost Adrian Solomon, fostul preşedinte al Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor. „Raportul a fost dat de Comisia de buget”, a precizat, în primul rând, Adrian Solomon, deşi aspectul referitor la pensii şi salarii a plecat defectuos de la comisia pe care el o conducea. Fiind întrebat de ce au fost ignorate regulile de tehnică legislativă, Solomon a pasat responsabilitatea în alte părţi: „Ştiţi cum se spune: unde sunt doi avocaţi, sunt două păreri. Noi avem un Departament Legislativ la Cameră, care a spus că aşa trebuie făcut. Hai să nu mai căutăm vinovaţii acum. Dacă erau serioşi cei de la Guvern nu mai apărea nici o problemă. Noi ne-am făcut treaba, am adoptat proiectul în septembrie, pentru a putea fi pus în aplicare legea din octombrie. Nu căutaţi acarul Păun într-un amendament. Vinovaţii sunt Cîţu şi Orban!”.

„E o abureală”

Liderul de grup al PNL şi unul dintre principalii jurişti liberali, Gabriel Andronache, a negat faptul că ar exista o recomandare venită din partea Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor în ceea ce priveşte tehnica legislativă referitoare la abrogare, în sensul menţionat de Solomon. „E o abureală ce spun ei. Nu există aşa ceva. Departamentul Legislativ aruncă o privire ulterior adoptării unui proiect. Nu poate să atragă atenţia în timpul dezbaterilor”, a precizat liderul deputaţilor PNL pentru „Adevărul”.

De altfel, surse politice social-democrate susţin că eroarea în ceea ce priveşte amendamentele referitoare la creşterea salariilor profesorilor şi a pensiilor cu 40% a fost cauzată de rapiditatea demersului legislativ, în încercarea de a trece repede proiectului de lege, însă şi faptului că nici juriştii partidului nu au fost consultaţi, fiind lăsată responsabilitatea celor din Comisiile de buget-finanţe şi celor de la muncă, toate conduse de PSD.

Liderii PNL și PSD au înțeles pe dos

Lideri politici, atât din PNL, cât și din PSD, au interpretat eronat decizia Curții Constituționale. Raluca Turcan s-a lansat miercuri după-amiază într-un atac la CCR, despre care a susținut că ar da dovadă de părtinire politică. „Soluţia prezentată astăzi de CCR privind creşterea pensiilor nu miră pe nimeni, pentru că jurisprudenţa Curţii din ultimii ani arată o părtinire politică evidentă”, a scris pe Facebook ministrul Muncii, demnitar căruia i s-a cerut imediat de PSD bani pentru creșterea pensiilor și salariilor.

La rândul său, prim-vicepreședintele PSD, Gabriela Firea, a înțeles că Guvernul PNL e obligat să mărească pensiile cât mai repede cu 40%.

„Le place celor de la Guvern sau nu le place, Curtea Constituţională spune foarte clar, chiar dacă în exprimări mai elaborate şi cumva mai greu de pătruns pentru profani, faptul că majorarea propusă de PSD în Parlament cu 40% a punctului de pensie este constituţională pentru că în campanie s-a vorbit despre faptul că nu este constituţională”, a completat Firea.

Curtea a spus însă exact invers decât au înțeles Raluca Turcan și Gabriela Firea.

 

Deja ai votat!
se încarcă...