Cătălin Ioniță, fostul șef DGA, și Constantin Mitulețu-Buică, actualul șef al AEP, rămân fără titlurile de doctor.
Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), rămâne fără titlul de doctor în științe după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în mod oficial, retragerea distincției academice pentru plagiat, transmite PressOne.
Aceeași decizie de retragere a titlului de doctor a fost emisă de CNATDCU și pentru Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele în exercițiu al Autorității Electorale Permanente (AEP), care a constatat că și teza acestuia de doctorat este plagiată.
Ambele hotărâri au fost luate de Consiliul general al CNATDCU în data de 23 februarie și au fost făcute publice luni.
Doi ani de tărăgănări pentru fostul şef al DGA
În cazul lui Cătălin Ioniță, decizia vine la doi ani și o lună după ce PressOne a dezvăluit, în exclusivitate, că teza de doctorat a acestuia este plagiată.
Ioniță a obținut titlul științific de doctor în Ordine publică și siguranță națională în 2012, la Academia de Poliție, sub coordonarea profesoarei universitare Ștefania Georgeta Ungureanu.
Titlul lucrării științifice este „Criminogeneza infracțiunilor cibernetice”. La patru zile după dezvăluirea plagiatului în teza de doctorat, chestorul Ioniță a intrat în concediu medical, din care a revenit după circa 70 de zile – și după ce ministrul de Interne Carmen Dan a criticat „bolnavii închipuiţi” din minister.
Între timp, Comisia de Etică de la Academia de Poliție s-a grăbit să emită un verdict favorabil lui Ioniță. În decizia sa, Comisia a stabilit că teza lui Ioniță însumează un procent de 9,22% de rânduri din alte lucrări, drept pentru care a hotărât că „propunerea unei sancțiuni de retragere a titlului de doctor apare ca nejustificată ca nerespectând cerința proporționalității”.
„Cerința proporționalității” – invocată în decizia instituției care i-a acordat lui Ioniță titlul de doctor în 2012 – nu este definită de nicio lege și de niciun alt tip de prevedere juridică ori cutumă academică.
La acel moment, Comisia de Etică din Academia de Poliție era condusă de Marius Florin Mihăilă, care luna trecută a fost numit director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode. Concluziile comisiei conduse de Mihăilă revoluționau, practic, legislația referitoare la sancționarea fraudei academice prin introducerea unei prevederi noi: aceea că plagiatorii pot scăpa de verdictul de plagiat dacă-și rescriu porțiunile plagiate din tezele de doctorat.
În cazul dr. Cătălin Ioniță, Comisia de Etică condusă de Mihăilă a decis să-l oblige să refacă un capitol întreg al tezei susținute cu șapte ani mai devreme.
Lucrare făcută de îndrumător pentru şeful AEP
Pentru Constantin-Florin Mitulețu-Buică lucrurile s-au mișcat mult mai repede: la doar patru luni după ce s-a scris că teza sa încalcă normele academice de realizare a unei lucrări științifice, CNATDCU a confirmat oficial plagiatul.
Lucrarea științifică a președintelui AEP are un titlul imposibil de reținut – „Cadrul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii” – dar acesta nu e singurul motiv pentru care Mitulețu-Buică nu a putut să îl reproducă.
Acesta a plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat în Informații și Securitate Națională pe care a susținut-o în 2016 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).
În perioada în care era student doctorand, în martie 2015, Mitulețu-Buică l-a angajat pe poziția de consilier personal pe fiul îndrumătorului lui, George-Răzvan Iordache, pe care spune că nu i l-a recomandat Constantin Iordache, ci „un prieten”.
Buică este un fost şef de tură la un depozit de carburanţi ajuns şef la AEP pe filiera PSD.
