O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

În timp ce contribuţiile la sistemul de sănătate au trecut toate în grija salariatului, care trebuie să mai „suporte” încă trei-patru persoane cu contribuţia sa, şi numărul contribuabililor creşte şi el, nu acelaşi lucru se poate spune despre calitatea serviciilor medicale.

Astfel, numărul persoanelor care vor plăti CASS (contribuţia la sănătate) pentru alte venituri decât salariile va creşte din 2018. Chiar dacă încasează salariu şi plăteşte corespunzător CASS la acesta, un contribuabil va achita contribuţia la sănătate şi pentru alte venituri, precum cele din dividende sau chirii.

 

Aspectele pozitive sunt doar în acte

 

Sistemul medical botoşănean înghite anual zeci de milioane de euro, însă cu toate acestea este departe de a respecta standardele europene. Pe hârtie totul pare aproape perfect. Judeţul are unul dintre cele mai mari spitale de acest fel din ţară, unitatea a fost reabilitată recent, a fost creat chiar şi un compartiment de neurochirurgie, datorită căruia zeci de persoane scapă de drumuri chinuitoare la Iaşi sau Suceava.

Partea goală a paharului cuprinde aspecte grave şi care, de multe ori, îi fugăresc pe botoşăneni în alte judeţe. Cel mai grav dintre acestea este lipsa acută de specialişti. În ciuda investiţiilor făcute în ultimii ani, sănătatea botoşăneană este în continuare neatractivă pentru medicii tineri, aceştia ocolind concursurile organizate pentru ocuparea posturilor rămase vacante după valul de plecări în străinătate. Aşa s-a ajuns ca deficitul de personal să se adâncească, iar bolnavii botoşăneni, tot mai mulţi de la un an la altul, să fie îngrijiţi în spital de doar 500 de doctori şi asistenţi, adică de două ori mai puţini decât ar fi nevoie.

 

Criza de cardiologi dă dureri de inimă

 

O situaţie gravă este la Secţia de cardiologie, unde lucrează doar trei medici, deşi minimul necesar este de şapte. „Este extrem de greu. Suntem solicitaţi la maxim. Suntem în pericol de malpraxis continuu. Am fost patru medici şi eram insuficienţi. Acum suntem doi la serviciu pe secţie. Cum credeţi că mai putem? Uneori suntem solicitaţi şi din două-trei direcţii deodată: de pe secţie, din Urgenţe şi de pe alte secţii. Din păcate, cred că sunt lucruri care ne scapă. Cred. Din toată inima îmi doresc să nu ne scape lucruri majore”, a spus medicul Maria Matei, şeful Secţie de cardiologie.

O situaţie la fel de gravă este şi la Urgenţe, unde medicii lucrează ca pe front, îngrijind câte un bolnav la câteva minute. Nici la secţia de diabet şi nutriţie nu este mai simplu.

 

Sporuri majorate în mediul rural

 

Dacă în oraş autorităţile încearcă să rezolve problema, construind locuinţe pentru doctori, în rural guvernul vrea să atragă medici de familie cu sporuri de două oi mai mari decât salariul. Printre comunele din Botoşani unde nu există un astfel de medic este Adăşeni. De suferinţa bătrânilor se ocupă de doi ani doar un asistent comunitar, iar situaţia nu este unică.

Şi reţeaua de medicină şcolară din Botoşani este la pământ, fapt dovedit de cifre, care arată că, la cele 20 de cabinete de medicină şcolară din tot judeţul, lucrează doar 10 medici.

 

Lipsă acută de medicamente

 

O altă problemă gravă a sănătăţii botoşănene este lipsa medicamentelor. Plătitori ai asigurărilor de sănătate, pacienţii botoşăneni s-au văzut nevoiţi în nenumărate rânduri să-şi cumpere medicamentele chiar în timp ce erau internaţi în spital.

O explicaţie a acestor neajunsuri este faptul că producătorii de medicamente pur şi simplu refuză să le mai trimită pe piaţă. Din cauza politicii fiscale din România, care a impus preţuri mai mici decât în restul Uniunii Europene, dar şi un nivel ridicat al taxei de clawback, peste 2.000 de medicamente, în special cele ieftine, au fost retrase începând cu 2015, iar alte câteva sute, dacă nu chiar mii, vor dispărea în lunile următoare.

 

Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.

 

– Tudor CHIRIAC

 

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...