spot_img
joi, aprilie 25, 2024
AcasăPrima PaginăSalvatori hărţuiţi cu tragedii inventate

Salvatori hărţuiţi cu tragedii inventate

Sute de dezaxaţi, care sună aiurea la 112 inventând tot felul de poveşti, pun în pericol vieţile unor oameni aflaţi în situaţii disperate şi care au nevoie de ajutor. Şi asta din cauza unui sistem prost organizat, ineficient şi lipsit de orice chibzuinţă în cheltuirea banului public. Mii de lei se cheltuiesc de pomană din cauza ambulanţelor sau maşinilor SMURD care sunt transformate în taxiuri de unii care se dau bolnavi doar din dorinţa de a se plimba cu maşina sau a celor care pur şi simplu fabulează punând pe drumuri maşini de poliţie, autospeciale de pompieri sau dube de jandarmi. Iar situaţia cea mai limpede se vede din statistica prezentată de cei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care administrează Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112.

Anul trecut, în judeţ au fost iniţiate în total 277.295 de apeluri la 112, dintre care 158.797 au fost nejustificate. Iar dacă în fiecare caz nereal a fost vorba de o deplasare medie de doi kilometri se poate spune că maşinile de intervenţie din judeţ au parcurs peste 300.000 de kilometri de aiurea, dar au existat deplasări mult mai lungi şi cazuri în care s-a intervenit în sistem integrat, adică cu ambulanţă, maşini de poliţie sau jandarmerie, inclusiv SMURD sau pompieri, unde costurile s-au dublat sau triplat. Chiar dacă s-ar fi deplasat o singură maşină de intervenţie, la un cost minim de trei lei per kilometru, ar rezulta că s-au cheltuit inutil, doar în judeţ, aproape un milion de lei, sumă care se putea duce spre cu totul altceva – achiziţia de aparatura medicală, medicamente, etc.

În mod normal, toate aceste apeluri nejustificate ar fi trebuit „taxate”. Cum sancţiunea pentru apelarea abuzivă a serviciului 112 este amendă între 500 şi 1.000 de lei, statul ar fi trebuit să încaseze de la aceşti „hărţuitori” minim 37,5 milioane de lei, dacă cei care au sunat de aiurea ar fi plătit jumătate din sancţiunea minimă. Doar că în realitate acest lucru nu se întâmplă decât în 1% din cazuri, deşi în unele situaţii apelurile la 112 au pus în mişcare o adevărată desfăşurare de forţe.

Solicitări aberante din partea oamenilor fără adăpost

Lipsa unei reacţii ferme din partea autorităţilor a făcut ca unele solicitări să fie pur şi simplu aberante. Este cazul oamenilor străzii, care la orele amiezii transformă ambulanţele în taxi. Sună de prin diferite părţi ale oraşului la 112 spunând că le este rău, dau tot felul de simptome pe care au ajuns să le cunoască pe dinafară, scopul fiind să ajungă la psihiatrie, unde au o masă caldă asigurată şi unde pot dormi puţin. Dacă sunt refuzaţi, se tăvălesc pe jos şi fac un circ ieşit din comun.

Sancţiuni drastice aplicate în alte state

În alte state europene, sistemul de apeluri de urgenţă este atât de bine pus la punct încât cei din dispecerat ştiu tot despre apelant, informaţiile fiind afişate direct pe monitor, cu nume prenume, adresă de domiciliu şi locul de unde s-a sunat. Iar dacă este vorba de un apel nejustificat, în mai puţin de cinci minute cel care a sunat este abordat de poliţişti şi amendat, ori se alege cu dosar penal, sancţiunile fiind atât de dure încât nimănui nu-i mai vine să facă a doua farsă.

La noi, însă, centrele unice pentru apeluri de urgenţă dispun de o bază de date care îi ajută pe operatorii 112 să identifice numărul de telefon (ANI) de la care este apelat serviciul de urgenţă, să identifice apelantul şi să localizeze apelul (ALI), incidentul produs (în baza unui index de incidente) precum şi resursele de intervenţie cele mai apropiate (AVL). Localizarea apelantului nu este însă atât de exactă, iar dacă numărul de telefon de pe care se sună este un pre-pay, atunci identificarea apelantului este aproape imposibilă.

În plus, eventualele amenzi aplicate nu sunt plătite, iar cei de la primării preferă să le transforme în ore de muncă în folosul comunităţii, care nu mai ajung să fie efectuate, efectul sancţiunilor fiind „zero”.

Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.

– Sebastian GHEORGHIU

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
Botoșani
cer acoperit de nori
11.7 ° C
11.7 °
11.5 °
85 %
1.3kmh
100 %
joi
11 °
vin
15 °
sâm
18 °
Dum
19 °
lun
19 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

  Visul american poate fi trăit oriunde. Chiar dacă e mai mic şi mai gârbovit.

EDITORIAL

Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...

EPIGRAMA ZILEI

Nu bârfesc, nu-s cârcotaș Dar vă spun, cunosc un domn De aicea din oraș Care-i treaz numai ... în somn ! Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...