Procesomani plătiţi să se bată cu statul

Sute de botoşăneni care s-au războit în instanţă pe sume colosale au scăpat de plata taxelor judiciare, după ce au cerut clemenţă în faţa magistraţilor. Deşi la mijloc a fost vorba de bunuri care valorau chiar sute de mii de lei, unii au făcut cerere de acordare a ajutorului public judiciar susţinând că nu au sumele necesare pentru plata taxei judiciare de timbru. Implicaţi în mai multe procese, câţiva au încercat să păcălească instanţele încercând să beneficieze de scutiri în toate dosarele, dar într-un final magistraţii au realizat că războaiele din sălile de judecată erau duse pe banii Ministerului Justiţiei, iar unele cereri au fost respinse.

„În anul 2017, la Tribunalul Botoşani şi instanţele arondate au fost înregistrate 1.023 de cereri de acordare a ajutorului public judiciar, dintre care 567 de cereri au fost admise”, se arată într-o situaţie comunicată de conducerea Tribunalului Botoşani. Altfel spus, din noianul de procese care se derulează în instanţele din Botoşani, cel puţin trei justiţiabili cer în fiecare zi judecătorilor scutirea de taxe, de parcă altcineva ar trebui să plătească pentru faptul că ei vor să se judece.

Aceste cereri ar fi normale în condiţiile în care ar fi vorba de un caz social, o persoană defavorizată care chiar nu îşi permite nici măcar un avocat, însă unii dintre cei care apelează la aceste facilităţi au zeci de procese deschise sau se judecă de ani de zile pe nişte fixaţii proprii. Şi asta pentru că statul, prin celelalte legi şi ordonanţe care reglementează scutirea de taxe, a avut grijă să-i exonereze din start de plata taxei de timbru judiciar pe cei bătuţi de soartă, pe cei care se bat cu instituţiile statului sau pe cei care au de rezolvat chestiuni de drept.

 

Val de cereri în procese cu miză uriaşă

 

Cele mai multe cereri de ajutor public judiciar vin din procesele care au ca obiect diferite pretenţii materiale sau financiare, cele mai uzuale fiind partajul sau succesiunile.

Multe dintre cereri vin însă şi din partea celor care se judecă pentru pământ şi care cer daune de la comisiile pentru aplicarea legii fondului funciar, pe motiv că nu şi-au primit terenurile înapoi, dar şi a celor care nu şi-au plătit creditele la timp şi au ajuns să fie executaţi silit, la cererea firmelor de recuperări.

„Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar (…) orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale”, se arată în actele normative care reglementează acest lucru. Astfel, ajutorul public judiciar se poate acorda fie prin plata onorariului pentru avocat, expert sau traducător, dar şi sub forma unor scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare. Cert este că valoarea ajutorului nu poate depăşi într-un an suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară.

Beneficiază de ajutor doar cei cu un venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, sub nivelul de 300 lei, iar cei cu venituri de sub 600 lei pe membru de familie pot beneficia de reducerea taxei cu 50%.

Pentru a dovedi acest lucru, justiţiabilii trebuie să anexeze la cerere dovezile veniturilor ori un certificat emis de Autoritatea fiscală, precum şi înscrisuri cu privire la obligaţiile de plată. Pe lângă acestea, la cerere trebuie să fie ataşată şi o declaraţie a solicitantului în care să precizeze dacă în ultimele 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ să specifice în ce formă, pentru ce cauză şi în ce cuantum. Doar că unii cred că introducerea acţiunilor în justiţie sunt gratuite, indiferent de ceea ce ajung să ceară, deşi nicăieri nu există vreo prevedere care să stabilească gratuitatea serviciului public în justiţie.

 

– Sebastian GHEORGHIU

 

Deja ai votat!