Situaţie fără precedent în justiţie, după ce o botoşăneancă ce suferă de un handicap major a reuşit să răstoarne în instanţă procedurile comisiei judeţene de expertizare. Ba, mai mult, patru medici, membri ai Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, au fost obligaţi să-i plătească femeii, în solidar cu o altă instituţie – Consiliul Judeţean – daune morale în valoare de 3.000 de lei, la care se adaugă contravaloarea indemnizaţiilor de handicap care i s-ar fi cuvenit acesteia timp de un an şi jumătate. Sentinţa definitivă a fost pronunţată săptămâna trecută de Curtea de Apel Suceava, după un război în instanţă care a durat mai bine de trei ani şi jumătate.
Tăiată de la bani pentru „lipsa înscrisurilor”
Problemele au început în iunie 2014, când S.G., atunci în vârstă de 66 de ani, suferindă de coxartroză bilaterală pe ambele şolduri, bazin asimetric, anchiloză coxo-femurală şi spondiloză dorso-lombară cu deformaţie severă a coloanei vertebrale, scurtare a membrului inferior stâng cu 20 centimetri şi cu amputaţie deget mare la piciorul drept, urmare a diabetului dobândit în urmă cu peste 20 ani, s-a văzut lăsată fără indemnizaţia de handicap accentuat, pe motiv că, potrivit unui ordin al ministrului Sănătăţii de prin 2007, nu a făcut dovada debutului bolii înainte de vârsta de 26 ani.
Reevaluarea a fost făcută de medici din oficiu, în lipsa bolnavei. Astfel, botoşăneanca a fost trecută la un alt grad de handicap, fiind emis un alt certificat, prin care i s-au anulat de fapt toate drepturile băneşti aferente, pe motiv că „aceasta nu se încadrează în criteriile medicopsihicosociale prevăzute de actele normative”, cererea botoşănencei fiind respinsă pentru „lipsa înscrisurilor”.
Invaliditate încă din anii copilăriei
Degeaba a făcut contestaţie femeia la Comisia Superioară de Evaluare, acţiunea ei fiind respinsă. Cum din înscrisurile depuse la dosar rezulta clar că invaliditatea a fost dobândită cu mult timp înainte, în anii copilăriei, şi fusese confirmată în cartea de muncă cu grad de invaliditate III din 1974 şi II din 1990, iar mai apoi cu grad de handicap accentuat, femeia a apelat la serviciile unui procurator, care a reprezentat-o în instanţă. Astfel, mai întâi S.G. a cerut anularea noii decizii, iar Tribunalul Botoşani şi Curtea de Apel Suceava i-au dat câştig de cauză, magistraţii anulând noul certificat de încadrare în grad pe motiv că documentul nu avea semnătura tuturor membrilor comisiei de specialitate, dispunându-se reevaluarea.
Dar sentinţa definitivă a venit abia în noiembrie 2015, adică după mai bine de un an de la iniţierea procesului, şi abia în ianuarie 2016 CEPAH a emis un nou certificat de încadrare în grad de handicap accentuat permanent, descoperindu-se că, potrivit unui ordin intern, afecţiunile articulare degenerative primare sau secundare (…) fără potenţial de recuperare, „pot fi încadrate în grad de handicap grav, cu sau fără asistent personal”.
Victorie cu gust amar
A fost însă o victorie cu gust amar. Cum timp de un an şi jumătate S.G. nu a primit indemnizaţia cuvenită, aceasta s-a adresat din nou instanţei de judecată arătând că evaluarea făcută în iunie 2014 a fost neprofesionistă şi s-a bazat pe o simplă anchetă socială şi pe interpretările legislaţiei, fără să se ia în considerare documentele medicale, în condiţiile în care femeia nu s-a însănătoşit, ci dimpotrivă boala a avansat cu accente de acutizare şi cu complicaţii medicale ireversibile. În plus, anularea îndemnizaţiei de handicap a adus-o într-o situaţie disperată, botoşăneanca fiind obligată să-şi procure medicamentaţia necesară cu eforturi financiare majore.
Astfel, în urma celui de-al doilea proces iniţiat, Tribunalul Botoşani a obligat Consiliul Judeţean la plata contravalorii îndemnizaţiilor de handicap pentru intervalul iunie 2014 – ianuarie 2016, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii şi pentru care se va calcula inclusiv dobânda legală. Totodată, CJ şi membrii comisiei vor trebui să plătească alţi 255,43 lei reprezentând contravaloare impozit (n.r. – în urma deciziei din iunie 2014 femeia nu a mai beneficiat de scutire la impozitul pe locuinţă), dar 3.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.
– Sebastian GHEORGHIU
