Bătaia de joc devine lege

0

Decât să prindă hoţi, mai degrabă transformăm totul în cazemate. Aceasta pare să fie ideea pe care au ajuns să o promoveze mai marii Ministerului Afacerilor Interne, care au mai născocit o găselniţă pentru a pasa din nou totul pe seama oamenilor. Şi nu oricum, ci pe bani grei. De la 1 iulie 2018,  toţi agenţii economici care vehiculează sume de bani sau valori sunt obligaţi să efectueze o „analiză de risc la securitate fizică“, adică un soi de evaluare a riscurilor la furturi şi tâlhării. Cei care nu se conformează, riscă amenzi de până la 20.000 de lei, sumă care ar băga în faliment orice magazin de cartier sau din mediul rural.

 

Experţii cer sute sau mii de lei

 

Analizele de risc au fost introduse prin Legea privind paza şi protecţia bunurilor, obiectivelor şi valorilor şi prin alte două acte normative prin care au fost adoptate normele de aplicare. Aceste analize nu sunt efectuate de către poliţişti, ci doar de către experţi înscrişi în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică (n.r. lista este pe site-ul poliţiei române) şi numai contra cost. Cea mai ieftină este undeva la 500 de lei cu TVA, iar cele mai complexe pot costa şi 10.000 de lei, mai ales dacă este vorba de o clădire mai mare, cu mai multe etaje şi intrări multiple.

Patronul trebuie să contacteze un astfel de expert, care ar trebui să vină la magazin şi să-i spună care sunt măsurile de siguranţă pe care ar trebui să le ia. Astfel, în funcţie de anumite elemente, unitatea primeşte un punctaj în funcţie de interpretarea grilei pe niveluri de risc. Raportul de evaluare a riscului face, însă, referire inclusiv la vecinătăţi, căi de acces, sursele de risc, zonele de impact, evenimentele produse şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată.

Punctajul cu valori mai mici de 40 indică un nivel de risc scăzut, un punctaj între 40 şi 70 indică un nivel de risc mediu, în timp ce tot ce depăşeşte 70 de puncte indică un nivel de risc ridicat. În acest ultim caz, evaluatorul poate dispune unele măsuri suplimentare pentru proprietarul afacerii, cum ar fi înlocuirea încuietorilor, montarea de grilaje la geamuri, buton de panică, senzori de mişcare, camere de supraveghere, sistem de alarmă conectat la un dispecerat, geamuri securizate, etc, în funcţie de specificul spaţiului.

Analizele de risc se pot reevalua la 18 luni, dacă apar schimbări în amenajarea sediului firmei respective sau se face altă evaluare dacă firma îşi mută sediul sau punctul de lucru. Dacă are loc o tentativă de jaf sau o spargere, atunci este nevoie de o nouă evaluare, evident contra cost. Şi nu oricum, ci în maxim 60 de zile de la eveniment.

 

Sarcini ale poliţiştilor aruncate pe umerii patronilor

 

Problema este că în toată această chestiune poliţia nu are vreo responsabilitate, protejarea împotriva infractorilor căzând strict pe umerii patronilor, care trebuie să scoată din nou bani din buzunare – fie că vor să se alinieze la norme, fie că nu (n.r. – în acest ultim caz fiind vorba de plata amenzilor).

Din discuţiile purtate cu patronii diverselor unităţi, mulţi administratori de spaţii au comparat situaţia ivită cu un fel de „taxă de protecţie”. Administratorii de firme cred că legislaţia a fost introdusă în urmă cu mai mulţi ani „cu dedicaţie pentru poliţiştii care ies la pensie”. Cu toate acestea, instrucţiunile ministrului Afacerilor Interne cu numărul 9 din 1 februarie 2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică au fost date din ordinul ministrului Radu Stroe, dar unii evaluatori au firme din 1993.

În judeţul Botoşani există 10 astfel de evaluatori, printre ei aflându-se Gheorghe Silistră, fostul şef al Serviciului Arme din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean până în urmă cu circa 15 ani.

 

– Sebastian GHEORGHIU

Deja ai votat!
se încarcă...