Birocraţie uriaşă la prima pensie

0

Umilinţă supremă pentru sute de botoşăneni care, după ce au muncit zeci de ani, ajung să fie purtaţi pe drumuri, în cadrul unei birocraţii infernale de pe urma căreia unii mai şi câştigă bani. Şi asta pentru că, în loc să-şi facă treaba, angajaţii instituţiilor publice îi trimit după tot felul de adeverinţe  la foştii angajatori sau la tot felul de arhive. Degeaba au fost create sisteme informatice şi arhive electronice, degeaba angajatorii fac raportări la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) sau Finanţe  pentru că, în loc să caute informaţiile în propriile arhive sau să compare situaţiile cu cifrele raportate, funcţionarii publici, plătiţi cu lefuri de mii de lei din banii contribuabililor, preferă să-i pună pe drumuri pe oameni.

„Aduceţi adeverinţe de la foştii angajatori”, este replica pe care o primesc cei care ajung în prezent la Casa de Pensii sau ITM. Motivul – pentru a se face dovada vechimii în câmpul muncii, dar şi a stagiilor de cotizare privind contribuţiile la asigurările sociale.

 

Legi interpretate după bunul plac

 

Birocraţia este cu atât mai supărătoare cu cât în august 2011 a fost implementat programul informatic ReviSal, adică registrul general de evidenţă a salariaţilor, care cuprinde toate contractele individuale de muncă întocmite de angajatori. A fost momentul „Zero” în care vechile cărţi de muncă, verificate de inspectorii ITM, au fost scanate şi au devenit istorie, iar toate angajările au trebuit implementate în ReviSal, orice abatere fiind sancţionată.

Altfel spus, de atunci şi până în prezent ITM ar trebui să aibă situaţia la zi, în format electronic, a tuturor celor angajaţi, doar că botoşănenii care vor să se pensioneze sau cei care vor să-şi schimbe locul de muncă trebuie să aducă adeverinţe de la foştii angajatori cu vechimea în muncă. La origine ar fi o hotărâre de guvern 905/2017 în care se menţionează că „la încetarea activităţii salariatului, angajatorii au obligaţia să îi elibereze acestuia o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi specialitate, precum şi un extras din registru (n.r., Revisal)”.

 

Date eronate în ReviSal

 

De ce s-a ajuns la această variantă o spune Dan Moldovanu, şeful ITM Botoşani. „Multe dintre menţiunile făcute în ReviSal de către angajatori sunt eronate sau nu sunt complete. Aceasta este singura modalitate în care se poate verifica vechimea în muncă, sporurile primite de angajat, dar şi situaţia lui în timpul desfăşurării contractului de muncă, pentru că noi nu avem de unde şti dacă el a absentat, ori dacă a beneficiat de concediu fără plată”, a invocat Dan Moldovanu.

Cu alte cuvinte, în loc ca inspectorii ITM să verifice dacă situaţiile menţionate în ReviSal sunt corecte, oamenii sunt puşi de drumuri după adeverinţe.

 

„Cartea de muncă era sfântă”

 

Şi atunci se pune întrebarea – de ce mai există ReviSal? Răspunsul l-a dat tot Dan Moldovanu – „Cartea de muncă era sfântă”, a spus acesta. Cu alte cuvinte, în loc să simplifice lucrurile, ReviSal le-a complicat, întrucât evidenţele nu ar fi clare şi nici corecte. Asta în opinia funcţionarilor, pentru că de partea cealaltă, de frica amenzilor uriaşe, angajatorii spun că nu-şi permit să greşească. „Legea prevede termene clare de raportare, iar cei care nu se conformează riscă amenzi de la 20.000 de lei. Sunt bani care contează în activitatea oricărei societăţi”, spun angajatorii, care au adăugat că premiza ITM potrivit căreia datele implementate în ReviSal nu sunt actualizate este total eronată.

În fapt, situaţia fiecărui angajat se află la un click distanţă de funcţionarii publici, prin aplicarea unui simplu filtru – CNP-ul angajatului. „Au situaţia la zi, pentru că nimeni nu-şi mai permite nici măcar să încalce termenele de raportare. Iar dacă tot noi angajatorii trebuie să eliberăm aceste adeverinţe, atunci să rămână un singur angajat la ITM sau la Casa de pensii, care să adune adeverinţele întrucât ceilalţi funcţionari nu-şi mai justifică activitatea”, spun angajatorii.

 

Oameni puşi pe drumuri

 

Situaţia cea mai revoltătoare este însă în cazul celor care se apropie de pensie şi au lucrat în fostele întreprinderi socialiste. Cu sănătatea şubredă, ei sunt trimişi la plimbare de cei de la Casa de Pensii pentru a aduce vestitele adeverinţe de la foştii angajatori. „Există o bază de date naţională, administrată de ITM, iar în baza dosarului de pensionare se face un calcul estimativ. Cum actuala lege a pensiilor a fost construită pe principiul contributivităţii, unii beneficiari sunt nemulţumiţi de cuantumul pensiei şi spun că nu s-au luat în calcul anumite sporuri, cerând recalcularea. Ei sunt cei care trebuie să aducă adeverinţe pentru că, atât timp cât respectivele sporuri nu sunt evidenţiate în cartea de muncă, ele trebuie dovedite cumva”, a explicat Cristina Anton, directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP).

Situaţia trebuie clarificată întrucât, susţine directorul CJP, unii dintre muncitori nu au beneficiat de sporuri speciale, deşi au muncit alături de unii colegi care au primit astfel de drepturi. „De exemplu, într-o secţie de turnătorie sau forjă lucrau 300 de muncitori, dar numai 100 erau calificaţi, iar restul necalificaţi, ori au existat situaţii în care doar cei calificaţi au beneficiat de sporuri”, a explicat directorul CJP Botoşani. În plus, trebuie văzut cuantumul acelor sporuri şi dacă s-au plătit contribuţii sociale pentru ele.

 

Arhivele Statului au pasat actele

 

Cele mai multe dintre fostele uzine comuniste au fost desfiinţate şi nu mai există nici în scripte. În plus, în cazul multor întreprinderi preluate de lichidatori, documentele au fost predate la un moment dat la Arhivele Statului care, fiind în imposibilitatea de a le administra, le-a pasat unor firme private, agreate la nivel naţional, care desfăşoară activităţi de arhivistică. Astfel că arhivele unor întreprinderi din Botoşani au ajuns la firme aflate în prezent prin judeţul Neamţ sau Bacău şi viceversa.

 

Unele acte nu sunt luate în calcul

 

Birocraţia adeverinţelor are însă şi feţe ascunse. Pentru a avea grijă de acte şi a asigura spaţiile necesare, firmele private care administrează arhivele fostelor uzine comuniste prestează servicii contracost. Astfel, orice adeverinţă eliberată trebuie plătită.

Tarifele sunt stabilite la nivel naţional prin Consiliul Naţional al Practicienilor în Insolvenţă, dar cea mai ieftină adeverinţă costă 80 de lei, în timp ce un certificat de grupă, care implică o cercetare pe o perioadă mai mare poate costa între 200 şi 300 de lei.

În Botoşani există o singură firmă de acest gen – Gallileo Company SRL – care administrează arhivele a 33 de foste întreprinderi din mai multe judeţe. Anual, firma eliberează în medie 500-600 de adeverinţe pentru foştii salariaţi. Actele sunt eliberate doar pe baza documentelor din arhivă dar, cu toate acestea, unele adeverinţe nu au fost luate în considerare de CJP, pe motiv că ar fi „neconforme”, fără nici o altă explicaţie. Din acest motiv, unii dintre foştii salariaţi s-au adresat instanţei de judecată.

 

Acţiunea în instanţă, ultima speranţă

 

„Se poate spune că este o situaţie aberantă, având în vedere vârsta celor care ajung să ceară aceste adeverinţe, dar este singura modalitate în care se poate face lumină. Dacă oamenii au beneficiat de unele drepturi, ar trebui să fie luate în considerare şi la calculul pensiei. Este dreptul oamenilor. Ca să nu mai facă drumurile după adeverinţe, legiuitorul a încercat să simplifice procedura printr-o acţiune direct în instanţă. Solicitantul trebuie să conteste decizia de pensionare în instanţă şi să aducă doi foşti colegi şi care să declare că solicitantul a beneficiat de aceleaşi sporuri”, a declarat subprefectul Daniela Lozneanu, fost inspector şef la ITM.

Doar că procesul durează de regulă aproape un an şi se derulează la două instanţe – Tribunalul Botoşani şi Curtea de Apel Suceava, Casa de Pensii fiind obligată prin lege să formuleze atac pentru a dovedi că nu se urmăreşte prejudicierea fondului de pensii. În plus, nimeni nu garantează că procesul va duce şi la recalcularea pensiei. Pe acest fond, au fost botoşăneni care au răposat înainte de a mai primi diferenţele solicitate.

 

 „Nu ştiu dacă legea trebuie modificată”

 

Purtaţi de la Ana la Caiafa, foştii angajaţi au ajuns să creadă că degeaba s-au ţinut tot felul de evidenţe, dacă la final tot ei trebuie să adune hârtii cu care să meargă la instituţii pentru a-şi dovedi vechimea în muncă, stagiile de cotizare şi contribuţiile plătite.

„Nu ştiu dacă legea trebuie modificată, pentru că în prezent ar trebui să existe o situaţie exactă a celor angajaţi şi a stagiilor de cotizare. Probleme sunt doar în acele cazuri din trecut în care au existat înţelegeri tacite între angajatori şi angajaţi pentru munca plătită <<la gri>>. Se declara un venit mai mic, pentru a se plăti contribuţii mai mici la stat, dar omul primea mai mult în mână. Acum acel angajat se plânge că are pensia prea mică, dar aceasta este consecinţa acelor înţelegeri din trecut”, a declarat prefectul Dan Şlincu.

În opinia lui, singurul lucru care ar putea fi făcut pentru a simplifica procedeul este ca foştii angajaţi care îşi dovedesc sporurile primite în instanţă să beneficieze de o sentinţă definitivă şi executorie direct de la Tribunal, fără să se mai ajungă la Curtea de Apel.

 

 

 

Deja ai votat!