De câţiva ani, judeţul Botoşani se confruntă cu un fenomen care cel puţin până în acest moment pare să nu poată fi stopat. Este vorba despre persoane care iau în spaţiu, probabil contra cost, zeci şi sute de oameni din Ucraina şi Republica Moldova, care au primit cetăţenie română şi au nevoie de domiciliu aici pentru a-şi face acte de identitate româneşti pentru a deveni astfel „cetăţeni europeni”. Şeful Serviciului Public Local de Evidenţă Informatizată a Persoanei şi Stare Civilă Botoşani, Costel Gabur, spune că sunt cazuri în care unele persoane au luat în spaţiu şi zeci de persoane. Fenomenul se manifestă şi în municipiul Botoşani, unde zeci de moldoveni sau ucraineni figurează cu domiciliu la mai multe adrese.
Anul trecut, un botoşănean a închiriat o garsonieră, care a devenit astfel „domiciliu” pentru zeci de stranieri. „Mai nou, cea mai afectată comună din zona noastră este comuna Roma, unde au fost luaţi în spaţiu sute de cetăţeni ucraineni”, a spus Costel Gabur. Potrivit unor estimări, ar fi vorba în total de aproape 500 de persoane. „Din informaţiile mele, cineva îi aduce, iar ei plătesc acest serviciu”, a susţine o localnică.
Filiere create în judeţ
Este vorba însă de domicilii fictive pentru că ei nu ajung niciodată să locuiască la adresele din cărţile de identitate, nu au serviciu la Botoşani şi nu desfăşoară niciun fel de activităţi aici. De altfel, în proporţie de 99% ei sunt plecaţi la muncă în vestul Europei. „În cazul celor care obţin domiciliul pentru prima dată în Botoşani facem verificări amănunţite. Cei mai mulţi nici măcar nu ştiu la ce adresă figurează şi în mod evident nici nu locuiesc la adresa respectivă”, a explicat Costel Gabur, care a adăugat că au existat solicitanţi care nici măcar nu ştiau limba română, deşi au primit cetăţenie română.
Cert este că mulţi au ajuns aici prin intermediul unor filiere care implică cetăţeni din Republica Moldova sau Ucraina, intermediari din Botoşani şi persoane care joacă rolul de „gazde”.
Comunele de frontieră, primele afectate
Comunele care s-au confruntat pentru prima dată cu această situaţie au fost însă cele de pe malul Prutului, din imediata apropiere a punctelor de trecere a frontierei de la Stânca-Ştefăneşti şi Rădăuţi Prut. La Ripiceni, de exemplu, situaţia este cu totul inedită, populaţia comunei fiind depăşită de numărul cetăţenilor moldoveni care au obţinut cetăţenie română. Cel mai bine s-a văzut la referendumul din toamna trecută, când cetăţenii moldoveni cu domiciliul în Ripiceni au figurat pe listele permanente de alegători, dar nu s-au prezentat la urne. De aceea, prezenţa la vot a fost cea mai mică din tot judeţul.
„Acum numărul solicitărilor a scăzut. Până şi oamenii din sat au început să refuze. Sunt unii care au câte 10 sau chiar 20 de persoane luate în spaţiu. Sincer să fiu, când am văzut ce se întâmplă, eu am anunţat poliţia, mai ales că într-o perioadă trebuia să raportăm orice situaţie în care numărul solicitărilor de acest tip la o singură adresă depăşeşte o cifră anume”, a recunoscut primarul comunei Ripiceni, Gabriel Florin Talef.
Stranier cazat chiar în casa primarului
Dar ucrainenii şi cetăţenii moldoveni au împânzit tot judeţul. Practic, aproape că nu există comună care să nu găzduiască câţiva „stranieri”. În comuna Viişoara, inclusiv primarul Dinu Moroşanu găzduieşte un cetăţean moldovean. „Am căutat să angajez oameni care să lucreze pe tractor, dar nu am găsit. L-am găsit pe el şi l-am angajat. Locuieşte chiar la mine acasă”, a recunoscut primarul Moroşanu.
O situaţie inedită există şi în comuna Dângeni, unde primarul Cătălin Rotundu a devenit „gazdă” pentru câţiva zeci de cetăţeni moldoveni, soţia fiind de dincolo de Prut. „Da. Aşa este. Este vorba de rudele soţiei. Ce era să fac, să le alung?”, a spus Cătălin Rotundu, care a susţinut că fenomenul are şi o parte aşa-zis pozitivă. Astfel, prin aceste mutaţii fictive creşte populaţia comunelor şi astfel localităţile au şanse să primească sume mai mari la echilibrarea bugetelor locale. La fel, comunele ar avea mai multe şanse să beneficieze de proiecte eligibile pentru finanţarea din fonduri europene. „Toţi cetăţenii moldoveni cu dublă cetăţenie, care vor să obţină domiciliu în România şi să muncească aici, sunt aşteptaţi la Dângeni. Pe 3 martie dăm drumul la lucrările privind reţeaua de apă şi canal şi avem nevoie de 60 de muncitori, însă nu găsim. Îi aşteptăm pe ei”, a adăugat Cătălin Rotundu.
Nu există cadrul legal pentru stoparea fenomenului
Cei de la Evidenţa populaţiei spun însă că nu au cum să stopeze fenomenul, deşi au sesizat inclusiv Inspectoratul de Poliţie Judeţean. Gazdele de profesie au fost cercetate pentru fals în declaraţii, dar lucrurile s-au oprit aici întrucât nu există niciun act normativ care să interzică aceste practici, la mijloc fiind vorba de persoane care au obţinut deja cetăţenia română.
Pe de altă parte nu există nici o lege care să reglementeze câte persoane pot locui maxim la o singură adresă. Mai mult, nu sunt nici prevederi care să stabilească în mod cert că luarea în spaţiu a unei persoane, doar pe hârtie, este infracţiune. Aşa că, de ani buni, afacerea merge strună, iar „descurcăreţii” ajung să câştige, de-a lungul anilor, mii de euro. Asta pentru că, potrivit unor informaţii neoficiale, „gazda” primeşte cam 100-150 de euro pentru fiecare caz rezolvat.
