3 − 2 =

A password will be e-mailed to you.

Situaţie neaşteptată în dosarul intentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, Raluca Stăncescu. După pronunţarea sentinţei de către Curtea de Apel Târgu Mureş, procurorii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), care ar fi trebuit să intervină în dosar ca reprezentanţi ai Ministerului Public, întrucât la mijloc era vorba de fapte comise de un magistrat, nu au mai contestat sentinţa, deşi o parte dintre inculpaţi au fost achitaţi pentru o serie de fapte. DNA nu mai avea nici o competenţă şi nici nu putea iniţia vreun demers în acest dosar, orice acţiune fiind nulă de drept. În aceste condiţii, din cauza neimplicării SIIJ, inculpaţii condamnaţi în primă instanţă nu pot primi pedepse mai mari în apel, iar cei achitaţi rămân achitaţi.

Situaţia a fost generată de conflictul deschis între SIIJ, noua secţie a Parchetului General înfiinţată la iniţiativa PSD şi DNA, fosta structură care se ocupa înainte de infracţiunile comise de magistraţi, cei de la SIIJ contestând o serie de acţiuni ale procurorilor anticorupţie.

Este practic al patrulea dosar în care procurorii SIIJ nu au mai formulat sau au retras apelurile în dosarele instrumentate de DNA, două cazuri vizându-i pe Viorel Hrebenciuc şi Sebastian Ghiţă. În luna mai, SIIJ a retras şi apelul în dosarul unui judecător la Curtea de Apel Bucureşti, care a fost condamnat, în martie, în primă instanţă, la 10 luni de închisoare cu suspendare după ce a fost prins băut la volan.

Stăncescu a contestat sentinţa

Potrivit deciziei Curţii de Apel Târgu Mureş, apelul putea fi formulat în 10 zile de la comunicarea minutei, iar termenul a expirat vinerea trecută. Astfel, singurii care au formulat apel au fost Raluca Stăncescu, prietenul ei Cătălin Stavără, dar şi partea civilă Ioan Jijie, ultimul nemulţumit de cuantumul daunelor.

Prin urmare, în cazul celorlalţi, respectiv Bogdan B., ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie, şi a agentului de poliţie Constantin B., sentinţa a rămas definitivă.

În schimb, în urma formulării apelului, Raluca Stăncescu şi Cătălin Stavără, ar putea beneficia de o sentinţă favorabilă întrucât Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care va reanaliza dosarul, nu ar putea să dispună majorarea condamnărilor, varianta nefavorabilă celor doi fiind menţinerea sentinţei de la Târgu Mureş.

Acuzaţii grave aduse de procurori

Raluca Stăncescu a fost trimisă în boxa acuzaţilor la începutul lui octombrie 2017, procurorii DNA acuzând-o de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese. Potrivit anchetatorilor, în toamna lui 2015, împreună cu prietenul ei, Cătălin Stavără, folosindu-se de funcţia de prim-procuror, ar fi făcut presiuni asupra unei persoane, încercând să o determine astfel să cedeze în mod injust două imobile – un apartament şi garsonieră, ambele în municipiul Botoşani – în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.

În plus, susţineau procurorii DNA, în perioada 30 octombrie 2015 – 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, l-ar fi determinat pe poliţistul Constantin B. să tergiverseze cercetările într-un dosar penal în care Cătălin Stavără era acuzat de lovire sau alte violenţe.

Totodată, arătau anchetatorii, pe 22 iunie 2016 fostul prim-procuror i-ar fi divulgat, fără drept, lui Cătălin Stavără, date cu caracter confidenţial rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane.

Ani de închisoare decişi de magistraţi

În urma procesului, care s-a derulat la Târgu Mureş, dosarul fiind strămutat, Raluca Stăncescu a fost condamnată de magistraţii Curţii de Apel Târgu Mureş la patru ani şi o lună de închisoare pentru şantaj şi instigare la compromiterea intereselor justiţie, fiind achitată pentru celelalte infracţiuni.

La rândul său, Cătălin Stavără a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru şantaj. În schimb, poliţistul Constantin B a fost condamnat la opt luni şi zece zile pentru fals intelectual în formă continuată şi compromiterea intereselor justiţiei, instanţa achitându-l pentru favorizarea făptuitorului şi dispunând amânarea aplicării pedepsei. Şi în cazul ofiţerului de la Serviciul Judeţean Anticorupţie, inculpat pentru mărturie mincinoasă, magistraţii au dispus achitarea întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. Prin urmare, acesta din urmă ar trebui să revină în funcţie şi să-şi recupereze toate drepturile de care a fost privat în timpul anchetei şi a procesului penal.

 

 

Apreciază calitatea articolului

10 VOTURI - MEDIE: 3,60
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...